Decizia nr. 4577/2007 — ÎCCJ, Secția I civilă

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra cauzei civile de față a reținut următoarele: P.D., prin cererea formulată la 1 martie 2006 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 3647, a solicitat retractarea deciziei civile nr. 6295 din 1 septembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., deoarece instanța a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la faptul că a cerut anularea anexei nr. 39 emisă de Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991. Intimata Primăria orașului Rovinari, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea contestației deoarece prin anexa nr. 39 contestatorul a fost propus pentru acordarea de despăgubiri.

Calitatea procesuală a lui P.D. a fost continuată de fiica sa P.A., urmare a decesului conte statorului intervenit la 25 aprilie 2006. Analizând calea extraordinară de atac declarată, Înalta Curte reține cele ce succed. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr. 6295 din 1 septembrie 2005 a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul P.D. împotriva deciziei nr. 1533 din 3 iunie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

Prin considerentele deciziei se arată „că reclamantul a declanșat procedurile specifice fondului funciar nr. 18/1991 și nr. 1/2000, care au fost finalizate prin înscrierea sa în tabelul persoanelor îndreptățite la despăgubiri civile, iar în cazul procesului de față nu poate fi cercetată legalitatea soluționării acelor cereri, astfel încât nu poate fi primită susținerea din recurs referitoare la nelegalitatea includerii reclamantului în anexa nr. 39". Rezultă astfel, că instanța de recurs s-a pronunțat expres asupra motivului de recurs referitor la nelegalitatea anexei nr. 39, atunci când a concluzionat că, fiind în prezența unei anexe la hotărârea Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991, ea nu poate fî cenzurată în cadrul Legii nr. 10/2001.

Drept urmare, reținând că instanța a analizat motivul de modificare invocat, constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 318, teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anularea deciziei instanța, respingând recursul, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele invocate. Pentru considerentele arătate, contestația în anulare va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul P.D., continuată de moștenitoarele P.F. și P.A. împotriva deciziei nr. 6295 din 1 septembrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2007.