ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4577/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4577/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând în
condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra cauzei civile de față a reținut
următoarele:
P.D., prin
cererea formulată la 1 martie 2006 și înregistrată pe rolul acestei instanțe
sub nr. 3647, a solicitat retractarea deciziei civile nr. 6295 din 1 septembrie
2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 318
C. proc. civ., deoarece instanța a omis să cerceteze motivul de recurs
referitor la faptul că a cerut anularea anexei nr. 39 emisă de Comisia de
aplicare a Legii nr. 18/1991.
Intimata
Primăria orașului Rovinari, prin întâmpinarea formulată, a solicitat
respingerea contestației deoarece prin anexa nr. 39 contestatorul a fost propus
pentru acordarea de despăgubiri.
Calitatea
procesuală a lui P.D. a fost continuată de fiica sa P.A., urmare a decesului
conte statorului intervenit la 25 aprilie 2006.
Analizând
calea extraordinară de atac declarată, Înalta Curte reține cele ce succed.
Înalta Curte
de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr. 6295 din 1 septembrie 2005 a
respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul P.D. împotriva deciziei
nr. 1533 din 3 iunie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția
civilă.
Prin
considerentele deciziei se arată „că reclamantul a declanșat procedurile
specifice fondului funciar nr. 18/1991 și nr. 1/2000, care au fost finalizate
prin înscrierea sa în tabelul persoanelor îndreptățite la despăgubiri civile,
iar în cazul procesului de față nu poate fi cercetată legalitatea soluționării
acelor cereri, astfel încât nu poate fi primită susținerea din recurs
referitoare la nelegalitatea includerii reclamantului în anexa nr. 39".
Rezultă
astfel, că instanța de recurs s-a pronunțat expres asupra motivului de recurs
referitor la nelegalitatea anexei nr. 39, atunci când a concluzionat că, fiind
în prezența unei anexe la hotărârea Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991,
ea nu poate fî cenzurată în cadrul Legii nr. 10/2001.
Drept urmare,
reținând că instanța a analizat motivul de modificare invocat, constată că nu
sunt îndeplinite cerințele art. 318, teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora
hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anularea
deciziei instanța, respingând recursul, a omis din greșeală să cerceteze
vreunul dintre motivele invocate.
Pentru
considerentele arătate, contestația în anulare va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca
nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul P.D., continuată de
moștenitoarele P.F. și P.A. împotriva deciziei nr. 6295 din 1 septembrie 2005
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de
proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 5 iunie 2007.