ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6333/2006

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Dispoziția nr. 68 din 31 octombrie 2003, Primarul comunei Stulpicani a respins notificarea înregistrată sub nr. 3281 din 23 noiembrie 2001 prin care K.V., în temeiul Legii nr. 10/2001, a cerut restituirea în natură a imobilelor situate în comuna Stulpicani, jud. Suceava compuse din teren în suprafață de 3000 mp și clădiri, casă de locuit, grad și anexe gospodărești, cu motivarea că proprietarul de drept al acestor imobile a renunțat la ele conform Convenției româno-germane din anul 1940, imobilele trecând astfel în proprietatea statului iar clădirile fiind demolate ulterior datorită gradului de uzură.

K.V. a contestat în instanță această decizie, susținând că este moștenitoarea testamentară a lui C.H. (născută R.), proprietară tabulară, alături de surorile ei, asupra imobilelor care au făcut obiectul notificării, imobile ce au fost preluate în mod abuziv de Statul Român în anul 1954 și predate în folosința altei persoane, prin decizia nr. 544/1954 a fostului Consiliu popular Stulpicani și că nelegal i se refuză dreptul la restituirea imobilelor. Tribunalul Suceava, secția civilă, prin sentința nr. 1150 din 14 decembrie 2004 a admis plângerea formulată de reclamanta K.V. în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar. A desființat Dispoziția nr. 68 din 31 octombrie 2003 a Primarului comunei Stulpicani.

A constatat dreptul reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent, cu privire la casă și anexe. A dispus restituirea către reclamantă a suprafeței de 3000 mp teren în intravilanul comunei Stulpicani. Instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor în litigiu, dobândite prin moștenire de la autoarea sa, R.H. și a trecerii lor abuzive în patrimoniul statului întrucât actele normative în baza cărora Statul Român și-a întabulat dreptul de proprietate nu concordă cu motivația preluării, neexistând nici un înscris în acest sens.

Împotriva acestei instanțe a declarat apel pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar, susținând că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea către reclamantă a terenului în suprafață de 3000 mp situat în intravilanul comunei Stulpicani în condițiile în care aceasta nu a depus în susținerea pretențiilor deduse judecății un plan de situație vizând amplasamentul terenului și identificarea lui cadastrală. Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin decizia nr. 336 din 11 aprilie 2005 a respins ca nefondat apelul pârâtei Primăria comunei Stulpicani prin Primar. Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat că la dosar există o identificare cadastrală a pacelelor funciare în litigiu, respectiv nr. 264 clădire casă cu anexe, în prezent demolată, în suprafață de 763 mp teren, p.f.

nr. 304/1 grădină în suprafață de 1192 mp teren și p.f. 304/3 grădină în suprafață de 1000 mp teren, aceasta din urmă atribuită în folosință unei persoane, așa încât susținerile pârâtei cu privire la acest aspect nu pot fi primite.

Instanța de apel a mai reținut că, întrucât, pe de o parte, potrivit testamentului autentificat sub nr. 3470/1995, reclamanta a fost instituită de proprietara imobilelor, legatară universală și, pe de altă parte, nu s-a dovedit că testatoarea, autoarea reclamantei avea origine germană și nu poloneză și că ar fi fost repatriată pentru a se justifica astfel întabularea dreptului de proprietate al imobilelor în favoarea Statului Român în baza Convenției româno-germane, a Deciziei nr. 544 din 15 iulie 1954 și a Decretului nr. 493/1954 pentru autorizarea comitetelor executive ale sfaturilor populare sa atribuie terenuri unor categorii de cetățeni ce voiesc a-și construi locuințe, rezultă până la evidență caracterul abuziv al preluării abuzive a imobilelor în proprietatea statului și incidența astfel, în ce privește regimul lor juridic, a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 precum și îndreptățirea reclamantei la beneficul acestei legi.

Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar, reiterând motivele din apel prin care a susținut că nu s-au depus la dosarul cauzei documente prin care să fie identificat amplasamentul terenului și al construcțiilor (plan cadastral sc. 1/1000, plan de încadrare în zonă, extras de C.F. actualizat). Totodată, pârâta a mai susținut că terenul și clădirile edificate au trecut în proprietatea Statului Român în baza Convenției româno-germane din 30 octombrie 1940, că R.H. și R.L. au renunțat la părțile lor indivize în favoarea Statului Român și că din documentația depusă la dosar nu reiese că moștenitorii ar avea origine poloneză, critici care însă nu vor face obiectul analizei controlului judiciar întrucât nu au fost formulate în apel iar cadrul procesual nu se poate extinde în acest sens, prin invocarea lor, pentru prima oară, în recurs.

Recursul este fondat pentru considerentele care succed. În speță, demersul judiciar al reclamantei K.V. a fost determinat de nemulțumirea acesteia față de dispoziția Primarului comunei Stulpicani care i-a respins notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care a solicitat să i se restituie în natură imobilele situate în comune Stulpicani, jud. Suceava compuse din teren în suprafață de 3000 mp și clădiri, casă de locuit, grad și anexe gospodărești. În dovedirea raportului juridic dedus judecății, reclamanta K.V. a depus: contractul încheiat la data de 24 iunie 1928 prin care R.H., ș.a., au cumpărat de la F.T. „corpul tabular întreg nr. 174, constând în parcela nr. 264 împreună cu casa nr. 30, grajd și ogradă precum și parcela de alături 304/1”, dreptul de proprietate astfel dobândit fiind întabulat în C.F.

la 29 iunie 1928; extrasul tabular din martie 1929 (filele 4, 5, 70 și 71 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava), plan de situație din C.F. din 20 ianuarie 1957 (fila 8 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava), testamentul autentificat cu nr. 3470 din 22 iunie 1995, prin care C.H. (născută J.) o instituie legatară universală pe reclamantă (fila 16 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava), acte de stare civilă, respectiv de naștere, căsătorie, deces, privind pe autoarea reclamantei, C.H. (născută J.) (filele 53-55 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava).

Pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar nu a contestat că imobilele solicitate de reclamantă a-i fi restituite în natură sunt imobilele care au făcut obiectul vânzării-cumpărării prin contractul încheiat în 1928 de surorile R.M., L., G., A. și H., care au rămas, prin moștenire în proprietatea exclusivă a numitei R.(J.)H., căsătorită C., urmare a decesului în timpul celui de-al doilea război mondial al surorilor coproprietare, conform clauzei prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare din 1928 potrivit căreia „dacă una din dobânditoare va muri, atunci averea rămasă se va împărți numi între ceilalți dobânditori ai acestui corp funciar”( fila 4 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava).

Este de reținut, de altfel, că în faza procesuală a fondului pârâta nu a formulat nici un fel de apărări, lăsând la aprecierea instanței soluționarea acțiunii, astfel cum reiese din înscrisul intitulat „întâmpinare” aflat la fila 29 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava. Așa cum reiese din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, pârâta Primăria comunei Stulpicani a formulat apărări doar cu ocazia declarări apelului, când a susținut că imobilul în litigiu nu a fost identificat cadastral. Instanța de apel s-a considerat însă pe deplin lămurită cu privire la bunul imobil ce urma a fi restituit reclamantei, chiar în lipsa unui extras de carte funciară actualizat și a unei expertize topografice și cadastrale de identificare certă a imobilului în litigiu, bazându-și concluziile, exclusiv, pe înscrisul intitulat „Plan de situație” din C.F.

din 20 ianuarie 1957 ( fila 8 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava). Astfel, prin dispozitivul sentinței instanței de fond confirmată de instanța de apel, se decide laconic „restituirea către reclamantă a suprafeței de 300o mp teren în intravilanul comunei Stulpicani”, fără nici un fel de alte date de identificare a imobilului (număr topografic, număr de Carte funciară, vecinătăți etc.) Aceasta în pofida faptului că din Certificatul tabular nr. 886 din 28 iunie 2001 emis de Judecătoria Gura Humorului (fila 10 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava) reieșea că atât parcela nr. 264 cât și parcela nr. 304/1 au fost dezmembrate și că pe cea dezmembrată din parcela nr. 264 a fost construit un bloc de locuințe.

În acest sens, în Certificatul tabular se consemnează: „Cartea funciară a comunei cadastrale Stulpicani era compusă la data de 29 iunie 1928 din parcelele: nr. 264 – clădire, curte și grajd, casa nr. 30 (763 mp) și nr. 304/1 arătură (2192 mp) și în această C.F. DStulpicani s-au întabulat M., L., G., A. și H.R. cu câte 1/5; La data de 28 ianuarie 1957, în baza deciziunii nr. 544/1954 dată de Sfatul popular al comunei Stulpicani, a decretului nr. 483/54 , asupra C.F. s-a întabulat dreptul de proprietate pentru Statul Român. La aceeași dată, parcela nr. 304/3 grădină de 1000 mp (divizată din parcela nr. 304/1) a fost transcrisă în C.F. Stulpicani pe acest teren construindu-se ulterior o casă, imobile ce au fost întabulate pe numele lui S.E.; La data de 4 iunie 1993 Rgf.

1899 s-a notat demolarea construcțiilor de pe parcela nr. 264 (parcela devenind virană) , precum și divizarea parcelei nr. 264 în parcelele nr. 264 și 424 mp și nr. 776 – clădire de 223 mp cu bloc de locuințe. La data de 28 iunie 2001 C.F. a com. cad. Stulpicani compusă din parcelele nr. 264 – virană de 424 mp și 304/1 grădină de 1192 mp este întabulată pentru Statul Român.” Deși aceste aspecte se impuneau cu necesitate a fi clarificate întrucât identificarea imobilelor, echivalentă individualizării obiectului drepturilor reale deduse judecății, constituie o împrejurare de fapt esențială pentru rezolvarea corectă a pricinii, lucru care rezultă din economia prevederilor art. 112, art. 201 și art. 261 C. proc.

civ., fiind esențială în prevenirea oricărei greșeli în aflarea adevărului în cauză de către judecător , în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale , conform art. 129 alin. (5) C. proc. civ., instanța de apel nu s-a preocupat să le lămurească. Nu mai puțin, este de reținut că pentru a exista posibilitatea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o acțiune prin care se tinde la dobândirea/redobândirea dreptului de proprietate asupra unui imobil, dispozitivul acesteia trebuie să cuprindă toate mențiunile necesare, imobilul fiind necesar a fi identificat prin toate elementele care-l definesc și-l individualizează. Așa fiind, cum împrejurările de fapt ale pricinii referitoare la identificarea fără dubiu a imobilelor în litigiu n-au fost pe deplin lămurite, în temeiul art. 313 și art. 314 C. proc.

civ. se impune admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Suceava, în vederea rejudecării apelului. Cu prilejul rejudecării, instanța de trimitere, ținând seama de dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., va dispune completarea probatoriului cu un extras de Carte funciară actualizat și efectuarea unei expertize topografice și cadastrale în vederea identificării certe și fără nici un fel de dubiu a imobilelor în litigiu, precum și cu orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt și aplicării legii în raport cu aceasta. Totodată, i se va pune în vedere reclamantei să depună la dosar certificatul de moștenitor emis ca urmare a dezbaterii succesiunii autoarei sale, C.H.

(născută J.) precum și o declarație de notorietate din care să rezulte că autoarea reclamantei J.H., astfel cum apare în certificatul de naștere depus la fila 54 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava, este una și aceeași persoană cu R.H., astfel cum apare în contractul de vânzare-cumpărare din 1928 și extrasul tabular depuse la filele 4 și 71 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar împotriva deciziei nr. 336 din 11 aprilie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza, pentru rejudecare, aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 iunie 2006.