ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6333/2006

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

Dispoziția nr. 68 din 31 octombrie 2003, Primarul comunei Stulpicani a respins notificarea

înregistrată sub nr. 3281 din 23 noiembrie 2001 prin care K.V., în temeiul

Legii nr. 10/2001, a cerut restituirea în natură a imobilelor situate în comuna

Stulpicani, jud. Suceava compuse din teren în suprafață de 3000 mp și clădiri,

casă de locuit, grad și anexe gospodărești, cu motivarea că proprietarul de

drept al acestor imobile a renunțat la ele conform Convenției româno-germane

din anul 1940, imobilele trecând astfel în proprietatea statului iar clădirile

fiind demolate ulterior datorită gradului de uzură.

K.V.

a contestat în instanță această decizie, susținând că este moștenitoarea

testamentară a lui C.H. (născută R.), proprietară tabulară, alături de surorile

ei, asupra imobilelor care au făcut obiectul notificării, imobile ce au fost

preluate în mod abuziv de Statul Român în anul 1954 și predate în folosința

altei persoane, prin decizia nr. 544/1954 a fostului Consiliu popular

Stulpicani și că nelegal i se refuză dreptul la restituirea imobilelor.

Tribunalul

Suceava, secția civilă, prin sentința nr. 1150 din 14 decembrie 2004 a admis

plângerea formulată de reclamanta K.V. în contradictoriu cu pârâta Primăria

comunei Stulpicani prin Primar.

A

desființat Dispoziția nr. 68 din 31 octombrie 2003 a Primarului comunei

Stulpicani.

A

constatat dreptul reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent, cu privire

la casă și anexe.

A

dispus restituirea către reclamantă a suprafeței de 3000 mp teren în

intravilanul comunei Stulpicani.

Instanța

de fond a reținut, în esență, că reclamanta a făcut dovada dreptului de

proprietate asupra imobilelor în litigiu, dobândite prin moștenire de la

autoarea sa, R.H. și a trecerii lor abuzive în patrimoniul statului întrucât

actele normative în baza cărora Statul Român și-a întabulat dreptul de

proprietate nu concordă cu motivația preluării, neexistând nici un înscris în

acest sens.

Împotriva

acestei instanțe a declarat apel pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar,

susținând că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea către

reclamantă a terenului în suprafață de 3000 mp situat în intravilanul comunei

Stulpicani în condițiile în care aceasta nu a depus în susținerea pretențiilor

deduse judecății un plan de situație vizând amplasamentul terenului și

identificarea lui cadastrală.

Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin decizia

nr. 336 din 11 aprilie 2005 a respins ca nefondat apelul pârâtei Primăria

comunei Stulpicani prin Primar.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat că

la dosar

există o

identificare cadastrală a pacelelor funciare în litigiu, respectiv nr. 264

clădire casă cu anexe, în prezent demolată, în suprafață de 763 mp teren, p.f.

nr. 304/1 grădină în suprafață de 1192 mp teren și p.f. 304/3 grădină în

suprafață de 1000 mp teren, aceasta din urmă atribuită în folosință unei

persoane, așa încât susținerile pârâtei cu privire la acest aspect nu pot fi

primite. Instanța de apel a mai reținut că, întrucât, pe de o parte,

potrivit testamentului autentificat sub nr.

3470/1995, reclamanta a fost instituită de proprietara imobilelor, legatară

universală și, pe de altă parte, nu s-a dovedit că testatoarea, autoarea

reclamantei avea origine germană și nu poloneză și că ar fi fost repatriată

pentru a se justifica astfel întabularea dreptului de proprietate al imobilelor

în favoarea Statului Român în baza Convenției româno-germane, a Deciziei nr.

544 din 15 iulie 1954 și a Decretului nr. 493/1954

pentru autorizarea comitetelor executive

ale sfaturilor populare sa atribuie terenuri unor categorii de cetățeni ce

voiesc a-și construi locuințe, rezultă până la evidență caracterul abuziv al

preluării abuzive a imobilelor în proprietatea statului și incidența astfel, în

ce privește regimul lor juridic, a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 precum și

îndreptățirea reclamantei la beneficul acestei legi.

Împotriva acestei din urmă decizii a

declarat recurs pârâta

Primăria comunei

Stulpicani prin Primar, reiterând motivele din apel prin care a susținut că nu

s-au depus la dosarul cauzei documente prin care să fie identificat

amplasamentul terenului și al construcțiilor (plan cadastral sc. 1/1000, plan

de încadrare în zonă, extras de C.F. actualizat).

Totodată, pârâta a mai susținut că terenul și clădirile

edificate au trecut în proprietatea Statului Român în baza Convenției

româno-germane din 30 octombrie 1940, că R.H. și R.L. au renunțat la părțile

lor indivize în favoarea Statului Român și că din documentația depusă la dosar nu

reiese că moștenitorii ar avea origine poloneză, critici care însă nu vor face

obiectul analizei controlului judiciar întrucât nu au fost formulate în apel

iar cadrul procesual nu se poate extinde în acest sens, prin invocarea lor,

pentru prima oară, în recurs.

Recursul este fondat pentru considerentele care

succed.

În speță, demersul judiciar al reclamantei K.V. a

fost determinat de nemulțumirea acesteia față de dispoziția Primarului comunei

Stulpicani care i-a respins notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001,

prin care a solicitat să i se restituie în natură imobilele situate în comune

Stulpicani, jud. Suceava compuse din teren în suprafață de 3000 mp și clădiri,

casă de locuit, grad și anexe gospodărești.

În dovedirea raportului juridic dedus judecății,

reclamanta K.V. a depus: contractul încheiat la data de 24 iunie 1928 prin care

R.H., ș.a., au cumpărat de la F.T. „corpul tabular întreg nr. 174, constând în

parcela nr. 264 împreună cu casa nr. 30, grajd și ogradă precum și parcela de

alături 304/1”, dreptul de proprietate astfel dobândit fiind întabulat în C.F. la

29 iunie 1928; extrasul tabular din martie 1929 (filele 4, 5, 70 și 71 din

dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava), plan de situație din C.F. din 20

ianuarie 1957 (fila 8 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava), testamentul

autentificat cu nr. 3470 din 22 iunie 1995, prin care C.H. (născută J.) o

instituie legatară universală pe reclamantă (fila 16 din dosarul nr. 697/2004

al Tribunalului Suceava), acte de stare civilă, respectiv de naștere,

căsătorie, deces, privind pe autoarea reclamantei, C.H. (născută J.) (filele

53-55 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava).

Pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar nu a

contestat că imobilele solicitate de reclamantă a-i fi restituite în natură sunt

imobilele care au făcut obiectul vânzării-cumpărării prin contractul încheiat

în 1928 de surorile R.M., L., G., A. și H., care au rămas, prin moștenire în

proprietatea exclusivă a numitei R.(J.)H., căsătorită C., urmare a decesului în

timpul celui de-al doilea război mondial al surorilor coproprietare, conform

clauzei prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare din 1928 potrivit căreia

„dacă una din dobânditoare va muri, atunci averea rămasă se va împărți numi

între ceilalți dobânditori ai acestui corp funciar”( fila 4 din dosarul nr.

697/2004 al Tribunalului Suceava).

Este de reținut, de altfel, că în faza procesuală a

fondului pârâta nu a formulat nici un fel de apărări, lăsând la aprecierea

instanței soluționarea acțiunii, astfel cum reiese din înscrisul intitulat

„întâmpinare” aflat la fila 29 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului

Suceava.

Așa cum reiese din expunerea rezumativă a lucrărilor

cauzei, pârâta Primăria comunei Stulpicani a formulat apărări doar cu ocazia

declarări apelului, când a susținut că imobilul în litigiu nu a fost

identificat cadastral.

Instanța de apel s-a considerat însă pe deplin

lămurită cu privire la bunul imobil ce urma a fi restituit reclamantei, chiar

în lipsa unui extras de carte funciară actualizat și a unei expertize

topografice și cadastrale de identificare certă a imobilului în litigiu,

bazându-și concluziile, exclusiv, pe înscrisul intitulat „Plan de situație” din

C.F. din 20 ianuarie 1957 ( fila 8 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava).

Astfel, prin dispozitivul sentinței instanței de fond

confirmată de instanța de apel, se decide laconic „restituirea către reclamantă

a suprafeței de 300o mp teren în intravilanul comunei Stulpicani”, fără nici un

fel de alte date de identificare a imobilului (număr topografic, număr de Carte

funciară, vecinătăți etc.)

Aceasta în pofida faptului că din Certificatul

tabular nr. 886 din 28 iunie 2001 emis de Judecătoria Gura Humorului (fila 10

din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava) reieșea că atât parcela nr. 264

cât și parcela nr. 304/1 au fost dezmembrate și că pe cea dezmembrată din parcela

nr. 264 a fost construit un bloc de locuințe.

În acest sens, în Certificatul tabular se consemnează:

„Cartea funciară a comunei cadastrale Stulpicani era

compusă la data de 29 iunie 1928 din parcelele: nr. 264 – clădire, curte și

grajd, casa nr. 30 (763 mp) și nr. 304/1 arătură (2192 mp) și în această C.F. DStulpicani

s-au întabulat M., L., G., A. și H.R. cu câte 1/5;

La data de 28 ianuarie 1957, în baza deciziunii nr. 544/1954

dată de Sfatul popular al comunei Stulpicani, a decretului nr. 483/54 , asupra C.F.

s-a întabulat dreptul de proprietate pentru Statul Român.

La aceeași dată, parcela nr. 304/3 grădină de 1000 mp

(divizată din parcela nr. 304/1) a fost transcrisă în C.F. Stulpicani pe acest

teren construindu-se ulterior o casă, imobile ce au fost întabulate pe numele

lui S.E.;

La data de 4 iunie 1993 Rgf. 1899 s-a notat demolarea

construcțiilor de pe parcela nr. 264 (parcela devenind virană) , precum și

divizarea parcelei nr. 264 în parcelele nr. 264 și 424 mp și nr. 776 – clădire de

223 mp cu bloc de locuințe.

La data de 28 iunie 2001 C.F. a com. cad. Stulpicani

compusă din parcelele nr. 264 – virană de 424 mp și 304/1 grădină de 1192 mp

este întabulată pentru Statul Român.”

Deși aceste aspecte se impuneau cu necesitate a fi

clarificate întrucât

identificarea imobilelor,

echivalentă individualizării obiectului drepturilor reale deduse judecății,

constituie o împrejurare de fapt esențială pentru rezolvarea corectă a pricinii,

lucru care rezultă din economia prevederilor art. 112, art. 201 și art. 261 C.

proc. civ., fiind esențială în prevenirea oricărei greșeli în aflarea

adevărului în cauză de către judecător

, în scopul pronunțării unei

hotărâri temeinice și legale

, conform art. 129 alin. (5)

C. proc. civ., instanța de apel nu s-a preocupat să le lămurească.

Nu mai puțin, este de reținut că

pentru a exista posibilitatea punerii în executare a

unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o acțiune prin care se tinde la dobândirea/redobândirea

dreptului de proprietate asupra unui imobil, dispozitivul acesteia trebuie să

cuprindă toate mențiunile necesare, imobilul fiind necesar a fi identificat prin

toate elementele care-l definesc și-l individualizează.

Așa fiind, cum împrejurările de fapt ale pricinii

referitoare la identificarea fără dubiu a imobilelor în litigiu n-au fost pe

deplin lămurite, în temeiul art. 313 și art. 314 C. proc. civ. se impune

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei la Curtea

de Apel Suceava, în vederea rejudecării apelului.

Cu prilejul rejudecării, instanța de trimitere,

ținând seama de dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., va dispune

completarea probatoriului cu un extras de Carte funciară actualizat și

efectuarea unei expertize topografice și cadastrale în vederea identificării

certe și fără nici un fel de dubiu a imobilelor în litigiu, precum și cu orice

alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri, în vederea stabilirii

corecte a situației de fapt și aplicării legii în raport cu aceasta.

Totodată, i se va pune în vedere reclamantei să

depună la dosar certificatul de moștenitor emis ca urmare a dezbaterii

succesiunii autoarei sale, C.H. (născută J.) precum și o declarație de notorietate

din care să rezulte că autoarea reclamantei J.H., astfel cum apare în

certificatul de naștere depus la fila 54 din dosarul nr. 697/2004 al

Tribunalului Suceava, este una și aceeași persoană cu R.H., astfel cum apare în

contractul de vânzare-cumpărare din 1928 și extrasul tabular depuse la filele 4

și 71 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta Primăria comunei

Stulpicani prin Primar împotriva deciziei nr. 336 din 11 aprilie 2005 pronunțată

de Curtea de Apel Suceava, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza,

pentru rejudecare, aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 iunie 2006.