ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 346/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 346/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Giurgiu, prin
sentința nr. 198 din 2 noiembrie 2005, a respins cererea precizată a
reclamantei SC H. SA și a luat act că pârâta C.N.F. SA nu solicită cheltuieli
de judecată.
Curtea de Apel București,
prin decizia nr. 216 din 20 aprilie 2006, a respins, ca nefondat, apelul
reclamantei. Totodată a respins și cererea intimatei de acordare a
cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată reținând că la dosar nu se află
dovada efectuării acestor cheltuieli.
Împotriva acestei decizii a
declarat recurs, în termen, pârâta C.N.F. SA invocând prevederile art. 304 pct.
9 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului și obligarea reclamantei la
plata cheltuielilor efectuate de pârâtă în apel, respectiv onorariul de avocat,
cu motivarea că a dovedit aceste cheltuieli cu copia contractului de asistență
juridică.
Cu ocazia soluționării
recursului instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția nulității
recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate a hotărârii atacate.
Examinând excepția invocată,
din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată. În motivarea
recursului său recurenta nu aduce nici o critică hotărârii atacate care să
poată fi încadrată în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9, indicat de
recurentă, sau într-un alt motiv de nelegalitate prevăzut expres și limitativ
de art. 304 C. proc. civ., care să atragă modificarea sau casarea deciziei.
Critica recurentei se referă
exclusiv la aprecierea de către instanța de apel a probelor de la dosar cu
privire la cheltuielile efectuate de pârâtă în apel, deci la aspecte de
netemeinicie a hotărârii. Recurenta susține că la dosar se află contractul de
asistență juridică din care rezultă cuantumul onorariului de avocat stabilit
între părți însă instanța de apel a apreciat că la dosar nu se află dovada
efectuării cheltuielilor, iar această apreciere asupra probelor este temeinică
întrucât doar contractul depus la dosar nu face dovada plății efective.
Cum prin recursul declarat
de pârâta C.N.F. SA decizia atacată este criticată numai sub aspectul greșitei
aprecieri a probelor iar nu pentru vreunul din motivele de nelegalitate
prevăzute de art. 304 C. proc. civ., fapt care echivalează cu o nemotivare a
recursului în sensul art. 306 alin. (1) raportat la art. 302
1
alin.
(1) lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să constate că acest recurs
este nul.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Constată nul recursul
declarat de pârâta SC C.N.F. SA Giurgiu împotriva deciziei nr. 216 din 20
aprilie 2006, pronunțată de Curtea de Apel București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 ianuarie 2007.