ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9569/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 629/C din 30 septembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Neamț, a fost admisă în parte, contestația formulată de notificatoarea J.M. în contradictoriu cu Primarul comunei Hangu, județul Neamț. A fost obligat intimatul să emită dispoziție conținând propunerea motivată de acordare a despăgubirilor cuvenite contestatoarei pentru imobilul construcții și teren, obiect al notificării nr. 590 din 14 februarie 2002 și să înainteze dispoziția Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. S-a respins ca neîntemeiată contestația împotriva dispozițiilor nr. 132 și 133 din 13 iunie 2005 emise de Primarul comunei Hangu, județul Neamț.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, a reținut, în esență, că pe calea contestației la Legea nr. 10/2001, J.M. a atacat Ordinul Prefectului Județului Neamț nr. 96 din 7 martie 2005, prin care cererea sa de restituire a unor terenuri agricole situate pe raza comunei Hangu, împreună cu alte 67 de cereri similare, a fost respinsă, cu motivarea că terenul expropriat se află sub lacul de acumulare, Izvorul Muntelui, Bicaz și nu face obiectul legilor fondului funciar. A mai reținut prima instanță, că pe baza notificărilor formulate, respectiv 590/N din 14 februarie 2004, 637/N din 14 februarie 2002 și 35/N din 13 mai 2003, au fost întocmite dosarele nr. 337/2002, nr. 349/2002 și nr. 350/2003, aflate pe rolul Primăriei Hangu.

Că, dispozițiile emise de intimat în dosarele interne nr. 349 și nr. 350/2002, sunt legale și temeinice, corect reținându-se că, suprafața de 700 mp solicitată prin notificarea nr. 637/N din 14 februarie 2002, a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, eliberându-i-se contestatoarei titlul de proprietate nr. 36/368 din 12 octombrie 1995, care a fost supus deja controlului judecătoresc, în dosarele nr. 1122/1999 al Judecătoriei Bicaz, nr. 1452/AC/2000 al Tribunalului Neamț și nr. 4077/2000 al Curtea de Apel Bacău. Împrejurarea că, în fapt, o parte din terenul de 2500 mp aflat în intravilanul comunei Hangu ar fi ocupat de Căminul cultural Buhalnița și de ulița satului, nu este de natură a o îndreptăți pe moștenitoarea fostei proprietare la măsuri reparatorii, întrucât regimul juridic al acestor terenuri este reglementat de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește suprafața de 5 ha, solicitată prin notificarea înregistrată sub nr. 35/N din 13 mai 2003, prima instanță a reținut că, fiind formulată la data de 13 mai 2003, nu putea fi respinsă decât ca tardivă. Prima instanță, a apreciat ca fiind întemeiată notificarea nr. 590 din 14 februarie 2002, privind acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilele (construcții și 14.680 mp teren) expropriate în baza Decretului nr. 216/1959 de la G.P.I., bunicul matern al contestatoarei, strămutat în vederea construirii lacului de acumulare. Împotriva acestei sentințe, a declarat apel J.M., criticând-o sub următoarele aspecte: - În mod greșit, instanța de fond, a reținut că drepturile legate de suprafața de 700 mp, ce a făcut obiectul notificării nr. 349/2002, au fost soluționate în alte moduri, în alte cauze, ce au avut ca obiect modificarea titlului de proprietate.

Sub acest aspect, suprafața de teren solicitată nu se regăsește în nici un titlu de proprietate, între terenul înscris în titlul de proprietate și cel care a format obiect al notificării nr. 637 din 14 februarie 2002, nefiind identitate. Terenul solicitat prin notificarea menționată provine de la autoarea, G.Z. care, la rândul ei, l-a obținut de la G.P.I. Pe acest teren, autoritățile locale au ridicat o clădire cu destinația de cămin cultural. Pentru suprafața de 700 mp care nu poate fi restituită în natură, apelanta a susținut că este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent bănesc.

Curtea de Apel Bacău, secția civilă, prin decizia nr. 79 din 1 iunie 2006, a respins ca nefondat apelul formulat de contestatoarea J.M., cu motivarea că, prin decizia civilă nr. 2419 din 27 noiembrie 2000, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 4077/2000, a fost admis recursul declarat de reclamantul N.V., împotriva deciziei nr. 906/2000, pronunțată de Tribunalul Neamț, a fost casată sentința civilă nr. 131 din 31 ianuarie 2000 a Judecătoriei Bicaz, pe care a schimbat-o în tot, în sensul admiterii acțiunii și anulării titlului de proprietate nr. 36/368 din 12 octombrie 1995 eliberat pârâtei J.M., pentru suprafața de 900 mp teren intravilan. A fost respins ca nefondat capătul de cerere privind constatarea uzucapiunii.

A mai reținut instanța de apel, că anularea parțială a titlului de proprietate vizează amplasamentul suprafeței de 900 mp, și nu dreptul de proprietate al apelantei, astfel că aceasta urmează a beneficia în temeiul Legii nr. 18/1991 de o altă suprafață de teren pe un alt amplasament. Or, atât timp, cât apelanta beneficiază deja de un drept de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, nu poate obține recunoașterea aceluiași drept pe calea Legii nr. 10/2001. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs contestatoarea J.M., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., susținând că suprafața de 700-900 mp a rămas la dispoziția comunei Hangu, teren pe care, în parte a fost construit Căminul cultural Buhalnița iar pe o altă parte a fost croit un drum, așa cum rezultă din raportul de expertiză B.A.

și J.I. Prin invocarea adreselor nr. 177 din 17 ianuarie 2000 și nr. 1353 din 10 decembrie 1967 emise de Primăria comunei Girov, s-a făcut dovada preluării abuzive a terenului de către stat și a justificării acțiunii promovate. Față de motivele expuse, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și pe fond, admiterea cererii de acordare de despăgubiri bănești pentru suprafața de 900 mp. Recursul nu este întemeiat. Conform titlului de proprietate nr. 36/368 din 12 octombrie 1995, eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, recurentei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2500 mp situată în intravilanul comunei Hangu, județul Neamț.

Înscrierea în titlul de proprietate menționat, a suprafeței de 900 mp teren situat pe raza comunei Hangu, satul Buhalnița, județul Neamț, s-a făcut în baza sentinței civile nr. 8926/1994 a Judecătoriei Bicaz prin care i s-a reconstituit contestatoarei-recurente dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991. Ulterior, prin decizia civilă nr. 2419 din 27 noiembrie 2000 a Curții de Apel Bacău, s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr. 36/368 din 12 octombrie 1995, pentru suprafața de 900 mp, teren înscris în titlu și individualizat prin schița anexă în raportul de expertiză. Comisia comunală Hangu, pentru aplicarea legii fondului funciar, urmând să-i atribuie contestatoarei o altă suprafață din terenurile aflate la dispoziția comisiei.

În această situație, ambele instanțe au statuat în mod corect că, atâta timp cât contestatoarea are deja un drept de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, nu poate obține recunoașterea aceluiași drept pe calea procedurii speciale prevăzute de Legea nr. 10/2001. Anularea parțială a titlului de proprietate al recurentei nu a vizat întinderea dreptului de proprietate ci doar amplasamentul, astfel că aceasta urmează a primi suprafața de 900 mp pe un alt amplasament. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta J.M. împotriva deciziei nr. 79 din 1 iunie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2006.