ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9569/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 629/C din 30 septembrie 2005

pronunțată de Tribunalul Neamț, a fost admisă în parte,

contestația formulată de notificatoarea J.M. în contradictoriu cu

Primarul comunei Hangu, județul Neamț.

A fost obligat intimatul să

emită dispoziție conținând propunerea motivată de acordare

a despăgubirilor cuvenite contestatoarei pentru imobilul construcții

și teren, obiect al notificării nr. 590 din 14 februarie 2002 și

să înainteze dispoziția Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea

Despăgubirilor.

S-a respins ca neîntemeiată

contestația împotriva dispozițiilor nr. 132 și 133 din 13 iunie

2005 emise de Primarul comunei Hangu, județul Neamț.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond, a reținut, în esență,

că pe calea contestației la Legea nr. 10/2001, J.M. a atacat Ordinul

Prefectului Județului Neamț nr. 96 din 7 martie 2005, prin care

cererea sa de restituire a unor terenuri agricole situate pe raza comunei

Hangu, împreună cu alte 67 de cereri similare, a fost respinsă, cu

motivarea că terenul expropriat se află sub lacul de acumulare,

Izvorul Muntelui, Bicaz și nu face obiectul legilor fondului funciar.

A mai reținut prima

instanță, că pe baza notificărilor formulate, respectiv

590/N din 14 februarie 2004, 637/N din 14 februarie 2002 și 35/N din 13

mai 2003, au fost întocmite dosarele nr. 337/2002, nr. 349/2002 și nr.

350/2003, aflate pe rolul Primăriei Hangu.

Că, dispozițiile emise de

intimat în dosarele interne nr. 349 și nr. 350/2002, sunt legale și

temeinice, corect reținându-se că, suprafața de 700 mp

solicitată prin notificarea nr. 637/N din 14 februarie 2002, a făcut

obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991,

eliberându-i-se contestatoarei titlul de proprietate nr. 36/368 din 12

octombrie 1995, care a fost supus deja controlului judecătoresc, în

dosarele nr. 1122/1999 al Judecătoriei Bicaz, nr. 1452/AC/2000 al

Tribunalului Neamț și nr. 4077/2000 al Curtea de Apel Bacău.

Împrejurarea că, în fapt, o

parte din terenul de 2500 mp aflat în intravilanul comunei Hangu ar fi ocupat

de Căminul cultural Buhalnița și de ulița satului, nu este

de natură a o îndreptăți pe moștenitoarea fostei

proprietare la măsuri reparatorii, întrucât regimul juridic al acestor

terenuri este reglementat de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește

suprafața de 5 ha, solicitată prin notificarea înregistrată sub

nr. 35/N din 13 mai 2003, prima instanță a reținut că,

fiind formulată la data de 13 mai 2003, nu putea fi respinsă decât ca

tardivă.

Prima instanță, a apreciat

ca fiind întemeiată notificarea nr. 590 din 14 februarie 2002, privind

acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilele

(construcții și 14.680 mp teren) expropriate în baza Decretului nr.

216/1959 de la G.P.I., bunicul matern al contestatoarei, strămutat în

vederea construirii lacului de acumulare.

Împotriva acestei sentințe, a

declarat apel J.M., criticând-o sub următoarele aspecte:

- În mod greșit, instanța

de fond, a reținut că drepturile legate de suprafața de 700 mp,

ce a făcut obiectul notificării nr. 349/2002, au fost

soluționate în alte moduri, în alte cauze, ce au avut ca obiect

modificarea titlului de proprietate.

Sub acest aspect, suprafața de

teren solicitată nu se regăsește în nici un titlu de

proprietate, între terenul înscris în titlul de proprietate și cel care a

format obiect al notificării nr. 637 din 14 februarie 2002, nefiind

identitate.

Terenul solicitat prin notificarea

menționată provine de la autoarea, G.Z. care, la rândul ei, l-a

obținut de la G.P.I.

Pe acest teren,

autoritățile locale au ridicat o clădire cu destinația de

cămin cultural.

Pentru suprafața de 700 mp care

nu poate fi restituită în natură, apelanta a susținut că

este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent

bănesc.

Curtea de Apel Bacău,

secția civilă, prin decizia nr. 79 din 1 iunie 2006, a respins ca

nefondat apelul formulat de contestatoarea J.M., cu motivarea că, prin

decizia civilă nr. 2419 din 27 noiembrie 2000, pronunțată de

Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 4077/2000, a fost admis recursul

declarat de reclamantul N.V., împotriva deciziei nr. 906/2000,

pronunțată de Tribunalul Neamț, a fost casată sentința

civilă nr. 131 din 31 ianuarie 2000 a Judecătoriei Bicaz, pe care a

schimbat-o în tot, în sensul admiterii acțiunii și anulării

titlului de proprietate nr. 36/368 din 12 octombrie 1995 eliberat pârâtei J.M.,

pentru suprafața de 900 mp teren intravilan.

A fost respins ca nefondat

capătul de cerere privind constatarea uzucapiunii.

A mai reținut instanța de

apel, că anularea parțială a titlului de proprietate

vizează amplasamentul suprafeței de 900 mp, și nu dreptul de

proprietate al apelantei, astfel că aceasta urmează a beneficia în

temeiul Legii nr. 18/1991 de o altă suprafață de teren pe un alt

amplasament.

Or, atât timp, cât apelanta

beneficiază deja de un drept de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, nu

poate obține recunoașterea aceluiași drept pe calea Legii nr.

10/2001.

Împotriva acestei decizii, a

declarat recurs contestatoarea J.M., invocând cazurile de casare prevăzute

de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., susținând că

suprafața de 700-900 mp a rămas la dispoziția comunei Hangu,

teren pe care, în parte a fost construit Căminul cultural Buhalnița

iar pe o altă parte a fost croit un drum, așa cum rezultă din

raportul de expertiză B.A. și J.I.

Prin invocarea adreselor nr. 177 din

17 ianuarie 2000 și nr. 1353 din 10 decembrie 1967 emise de Primăria

comunei Girov, s-a făcut dovada preluării abuzive a terenului de

către stat și a justificării acțiunii promovate.

Față de motivele expuse,

recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea celor două

hotărâri și pe fond, admiterea cererii de acordare de

despăgubiri bănești pentru suprafața de 900 mp.

Recursul nu este întemeiat.

Conform titlului de proprietate nr.

36/368 din 12 octombrie 1995, eliberat de Comisia Județeană pentru

Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, recurentei i s-a

reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2500 mp

situată în intravilanul comunei Hangu, județul Neamț.

Înscrierea în titlul de proprietate

menționat, a suprafeței de 900 mp teren situat pe raza comunei Hangu,

satul Buhalnița, județul Neamț, s-a făcut în baza

sentinței civile nr. 8926/1994 a Judecătoriei Bicaz prin care i s-a

reconstituit contestatoarei-recurente dreptul de proprietate în temeiul Legii

nr. 18/1991.

Ulterior, prin decizia civilă

nr. 2419 din 27 noiembrie 2000 a Curții de Apel Bacău, s-a dispus

anularea parțială a titlului de proprietate nr. 36/368 din 12

octombrie 1995, pentru suprafața de 900 mp, teren înscris în titlu și

individualizat prin schița anexă în raportul de expertiză.

Comisia comunală Hangu, pentru

aplicarea legii fondului funciar, urmând să-i atribuie contestatoarei o

altă suprafață din terenurile aflate la dispoziția

comisiei.

În această situație, ambele instanțe au statuat în mod

corect că, atâta timp cât contestatoarea are deja un drept de proprietate

în baza Legii nr. 18/1991, nu poate obține recunoașterea

aceluiași drept pe calea procedurii speciale prevăzute de Legea nr.

10/2001.

Anularea parțială a

titlului de proprietate al recurentei nu a vizat întinderea dreptului de

proprietate ci doar amplasamentul, astfel că aceasta urmează a primi

suprafața de 900 mp pe un alt amplasament.

Pentru aceste considerente, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta J.M. împotriva deciziei nr. 79 din 1 iunie 2006 a

Curții de Apel Bacău, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 noiembrie 2006.