ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6139/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 577/2004,

pronunțată de Tribunalul Galați, s-a respins cererea formulată de reclamanta

Z.V., în contradictoriu cu pârâta

Primăria municipiului Tecuci, având ca obiect anularea dispoziției nr. 105 din

9 februarie 2004 și restituirea în natură a imobilului din Tecuci.

Instanța de fond a reținut că Legea

nr. 10/2001 nu prevede posibilitatea de restituire a unui teren echivalent în

intravilanul orașului Tecuci.

S-a mai reținut că reclamanta are

calitate de persoană îndreptățită, fiind succesoarea lui R.C.M.L., care la

rândul ei l-a moștenit de la R.E., proprietarul imobilului ce formează obiectul

notificării.

Apelul declarat de reclamantă a fost

respins prin decizia civilă nr. 110A din 24 ianuarie 2005 pronunțată de Curtea

de Apel Galați, care a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin.

(8) din Legea nr. 10/2001, în sensul că pentru imobilele expropriate măsurile

reparatorii prin echivalent constau numai în acordarea de titluri de valoare

nominală folosite în procesul de privatizare sau acțiuni la societățile

comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei

îndreptățite.

În considerentele deciziei se mai

precizează că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită.

Împotriva deciziei a declarat recurs

reclamanta

Z.V.

Recurenta arată că instanța a

aplicat greșit dispozițiile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001, în loc de

art. 11 alin. (9) din lege și, de asemenea, își găsesc aplicare și dispozițiile

art. 9 alin. (2) din aceeași lege, fiind îndreptățită la compensarea cu alte

bunuri sau servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei

îndreptățite.

Intimata Primăria municipiului

Tecuci a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Recursul este fondat.

Din lucrările dosarului rezultă că

prin Decretul nr. 281/1968, a fost expropriat terenul în suprafață de 2311 mp,

situat în Tecuci .

Exproprierea s-a făcut de la R.E.,

care deținea imobilul în baza actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.

935/1926 și transcris sub nr. 1688/1926 de Tribunalul Tecuci.

În urma decesului lui R.E.,

succesoare a rămas R.C.M.L., conform certificatului de moștenitor nr. 191/1979

eliberat de Notariatul de Stat sector 3 București.

Reclamanta este succesoarea lui

R.C.M.L., decedată la data de 19 ianuarie 1988, așa cum rezultă din

certificatul de moștenitor nr. 76/2002.

Notificarea reclamantei a fost

respinsă prin dispoziția nr. 105/2004, cu motivarea că reclamanta nu are

calitate de moștenitoare a proprietarului imobilului revendicat.

Atât instanța de fond, cât și

instanța de apel au constatat că reclamanta are calitate de persoană

îndreptățită, însă au respins cererea sa de anulare a dispoziției nr. 105/2004

reținând că reclamanta nu dorește titluri de valoare nominală folosite în procesul

de privatizare sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de

capital, ci acordarea în compensare a unui teren echivalent din punct de vedere

cantitativ cu cel care a fost expropriat în intravilanul municipiului Tecuci.

Decizia atacată este dată cu

aplicarea greșită a art. 11 din Legea nr. 10/2001 și fără ca instanța să

stabilească deplin situația de fapt, în raport de care să se poată aplica

prevederile acestui text.

Imobilul proprietatea

recurentei-reclamante fiind preluat de stat prin expropriere, în cauză este

incident art. 11 din Legea nr. 10/2001, care în redactarea anterioară

modificării textului prin Legea nr. 247/2001, stabilea măsurile reparatorii ce

se acordau în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupau

funcțional întregul teren, cum este cazul în speță. Cu privire la acordarea

măsurii reparatorii prin compensare cu alte bunuri, existau prevederi în art.

11 alin. (9), care făcea trimitere la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

În prezent, art. 11 alin. (8) din

Legea nr. 10/2001, republicată, prevede că măsurile reparatorii prin echivalent

vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite de entitatea

investită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau

despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire

și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Articolul 26 alin. (1) din Legea,

republicată acordă prioritate măsurii reparatorii constând în acordarea în

compensare de alte bunuri sau servicii, deoarece textul prevede că propunerea

de a fi acordate despăgubiri se face numai „în situațiile în care măsura

compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana

îndreptățită”.

În speță, terenul expropriat nu

poate fi restituit în natură, pe el construindu-se un liceu, însă față de

textele citate, este necesar să se verifice susținerea recurentei că există

teren disponibil ce poate fi acordat de intimata-pârâtă în compensare, prin

administrarea probei cu înscrisuri sau a altor probe necesare pentru stabilirea

acestei împrejurări.

Întrucât la instanța de apel nu s-au

administrat probe pentru stabilirea exactă a situației de fapt, urmează ca în

temeiul art. 314 C. proc. civ. să se admită recursul, să se caseze decizia

atacată și să fie trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanta Z.V. împotriva deciziei civile nr. 110/A din 24 ianuarie 2005

pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă.

Casează decizia menționată și

trimite cauza aceleiași instanțe, spre rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2006.