ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 581/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 7927/2005 la Tribunalul Hunedoara, secția comercială și contencios administrativ, reclamanta C.N.H.E.M. Aninoasa a chemat în judecată pe pârâta SC G.I. SRL Aninoasa solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1.805.848.500 lei reprezentând diferență de preț încasat în plus necuvenit. Prin sentința nr. 127/ CA din 21 martie 2006, Tribunalul Hunedoara, secția comercială și contencios administrativ, a respins excepțiile invocate de pârâtă privind lipsa calității procesuale a reclamantei, lipsa concilierii directe, prescripția dreptului la acțiune. Admite, ca fondată, acțiunea introdusă de reclamanta C.N.H.E.M.

Aninoasa împotriva pârâtei SC G.I. SRL Aninoasa și obligă pârâta să achite reclamantei C.N.H.E.M. Aninoasa suma de 180.585 lei reprezentând sume încasate necuvenit privind regia la prestațiile efectuate. Obligă pârâta să plătească reclamantei C.N.H.E.M. Aninoasa suma de 4.793 lei cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunța astfel, instanța de prim grad a reținut că prin contractele de prestări servicii nr. 57/2001 și 31 A.S.L. pârâta SC G.I. SRL Aninoasa s-a obligat să presteze servicii de preparare și servire masă caldă cu un aport valoric de 22.000 Kcal pentru fiecare porție. În baza art. 10 cap. III din H.G. 311/1999 la intrarea în schimb minerii beneficiază de o masă caldă gratuită. Prețurile și tarifele la care vor fi decontate transferurile sunt cele cuvenite la data executării prestației în limita sumelor aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli.

Prețul pentru o porție s-a stabilit la 11.100 lei pentru 2001 și 14.485 lei pentru 2002, fără TVA iar numărul de mese se comandă zilnic pentru fiecare schimb în parte. În perioada 15 octombrie 2002 – 12 decembrie 2002 D.C.F. al județului Hunedoara a verificat modul de achiziționare, pregătire, servire și achitare a meselor calde acordate personalului ce desfășoară activități în subteran ocazie cu care a constatat că pe perioada derulării contractelor în asigurarea aportului caloric s-a folosit pe lângă masa caldă și „supliment” constând în hrană rece și pentru care nu se justifică achitarea regiei la fel ca și pentru mesele calde. Prin procesul verbal încheiat nr. 6 din 20 decembrie 2002 respectiv măsura 4, pag.

17, organul fiscal a dispus recuperarea sumei de la prestatorul de servicii, această sumă fiind încasată necuvenit de către pârâta SC G.I. SRL Aninoasa. Deși atât contractul cadru de prestări servicii masă caldă cât și contractul efectiv încheiat de C.N.H.E.M.A. cu SC G.I. SRL Aninoasa au prevăzut la obiectivul de activitate pregătirea și servirea mesei calde la intrarea în schimb, din procesele verbale încheiate între reprezentanții reclamantei și pârâtei privitor la numărul de mese efectiv servite și care sunt anexate la facturile fiscale de plată a acestor mese rezultă că au fost servite atât mese calde cât și supliment. Masa supliment reprezintă alimente reci date personalului din subteran în loc de masă caldă.

Tariful pentru prestările de servicii asumate prin contract a fost negociat și calculat pe elemente de cost, calculate pentru masa caldă, fapt ce presupune pregătirea efectivă a hranei calde. Acest tarif nu a fost avut în vedere la masa supliment care înseamnă hrană rece la pachet și pentru care pârâta nu a efectuat operații de genul celor prevăzute în contract, conform devizului de calcul care prevede desprinderea cheltuielilor cu munca vie, regia de secție, pregătirea mesei calde. În realitate, în contract s-au prevăzut servicii pentru masă caldă la un tarif stabilit dar, în fapt cum au fost alimente reci la pachet, fapt ce nu justifică plata tarifelor pentru masă caldă și în cazul pachetelor devenite mese supliment.

Referitor la excepțiile invocate de pârâtă s-a apreciat că urmare a delegării de competență date de C.N.H. Petroșani prin Hotărârea nr. 6/2003 reclamanta are calitate procesuală atât activă cât și pasivă. Cât privește concilierea directă aceasta s-a prevăzut prin procesul nr. 108/2005 încheiat între părți fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 720 alin. (1) C. proc. civ., iar acțiunea a fost introdusă în termen de 3 ani de la data încetării contractului. Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 135/ A din 25 august 2006, a admis apelul pârâtei SC G.I. SRL Aninoasa împotriva sentinței nr. 127/CA/2006, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 7927/2005 și schimbă în parte sentința atacată în sensul că admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta SC G.I.

SRL Aninoasa și ca urmare respinge acțiunea introdusă de reclamanta C.N.H.E.M. Aninoasa împotriva pârâtei și înlătură obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. Menține în rest dispozițiile sentinței atacate. Obligă reclamanta C.N.H.E.M. Aninoasa să plătească pârâtei SC G.I. SRL Aninoasa suma de 2495 RON cheltuieli de judecată în apel.

Instanța de control judiciar a constatat că în ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune, prima instanță a apreciat greșit că termenul de prescripție începe să curgă numai la data încetării contractului, respectiv 31 decembrie 2002. Din tabelul depus la dosar privind regia calculată la mesele supliment (hrană rece) rezultă că ultima plată s-a făcut în luna iunie 2002. Conform prevederilor art. 7 din Decretul nr. 167/1958 de la această dată începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani și întrucât reclamanta a depus acțiunea numai în data de 13 decembrie 2005, termenul de 3 ani este depășit, reclamanta susținând că suma de 1.805.848.500 lei reprezintă plată nedatorată. În temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., reclamanta C.N.H. SA Petroșani – E.M. Aninoasa a declarat recurs, susținând că dreptul la acțiune, conform art. 8 din Decretul nr. 167/1958, începe să curgă de la data la care aceasta a cunoscut producerea prejudiciului de către pârâta intimată, respectiv data de 30 decembrie 2002 data înregistrării procesului verbal de control fiscal, cererea acesteia fiind introdusă la data de 8 decembrie 2002. Recursul este nefondat. Înalta Curte, analizând hotărârea în raport de motivul invocat de recurentă, de înscrisurile dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că acesta nu este de natură să conducă la modificarea hotărârii; în cauză, critica potrivit căreia hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii nu poate fi reținută, întrucât recurenta nu a precizat concret norma de drept material ce a fost nesocotită.

În speță, contractul a fost cu executare succesivă, astfel că plata prestațiilor efectuate de pârâtă s-a făcut lunar în baza facturilor fiscale care au avut la bază procesele-verbale semnate de reprezentanții reclamantei și pârâtei cu privire la numărul de mese efectiv servite, procese-verbale din care rezultă că au fost servite atât mese calde cât și supliment, alimente reci. Din tabelul depus la dosar privind regia calculată la mesele supliment (hrană rece) rezultă că ultima plată s-a făcut în luna iunie 2002. Conform prevederilor art. 7 din Decretul nr. 167/1998 de la această dată începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani și întrucât reclamanta a depus acțiunea numai în data de 13 decembrie 2005 termenul de 3 ani este depășit, astfel cum în mod corect a reținut instanța de apel.

Pentru acest considerent, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta C.N.H. SA Petroșani – E.M. Aninoasa, împotriva deciziei nr. 135 din 25 august 2006, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta C.N.H. SA Petroșani – E.M. Aninoasa, împotriva deciziei nr. 135 din 25 august 2006, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2007.