ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2548/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 13

august 2002 pe rolul Judecătoriei Oradea, reclamanții

H.A., T.E., T.J., V.Z. au chemat în

judecată pe pârâții S.I. și A., SC C.T.I. Bihor și Administrația Patrimoniului

Imobiliar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să anuleze

contractul de vânzare-cumpărare privind apartamentul nr. 6 din imobilul cuprins

în C.F. Oradea cu restabilirea situației anterioare de carte funciară.

Au arătat în motivarea acțiunii că

sunt succesorii în drept ai proprietarilor de carte funciară G.K. și M.W.,

decedați în jurul anului 1920, iar pârâții au cumpărat de la stat apartamentul,

deși nu aveau acest drept.

În drept s-au invocat dispozițiile

art. 46 din Legea nr. 10/2001.

S-a depus extrasul cărții funciare,

copie de pe sentința civilă nr. 8026 din 7 octombrie 1998 a Judecătoriei

Oradea, alte înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 4845 din 23

septembrie 2003 Judecătoria Oradea a respins acțiunea. S-a reținut în motivare

că la data de 27 septembrie 1996, când pârâții persoane fizice, chiriași până

la acea dată, au cumpărat apartamentul, în cartea funciară statul figura ca

proprietar prin naționalizare. Ca atare, sunt întrunite cerințele art. 18 lit.

d) și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, pârâții fiind de bună

credință.

Apelul declarat de reclamanți

împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel Oradea prin decizia

civilă nr. 62 din 30 ianuarie 2004. A fost schimbată în tot sentința și a fost

admisă acțiunea, s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr.

802 din 27 septembrie 1996 având ca obiect magazia în suprafață de 24,80 mp

situată în Oradea, și restabilirea situației anterioare de carte funciară, cu

cheltuieli de judecată.

S-a reținut în motivarea deciziei că

au fost încălcate dispozițiile Legii nr. 112/1995, în temeiul cărora s-a vândut

imobilul, care nu avea destinația de locuință.

Ca atare, nefiind respectată legea,

erau operante dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii în termen

legal au declarat recursul Consiliul local Oradea și SC C.T.I. Bihor SA, care

au invocat în esență aceleași motive, circumscrise art. 304 pct. 8 și 9 C.

proc. civ.

Se susține astfel că întrucât la

data vânzării nu fusese înscris în cartea funciară nici un proces, înseamnă, că

pârâții persoane fizice au fost de bună-credință.

Pârâta SC C.T.I. Bihor SA a susținut

propria bună-credință, astfel încât ar fi greșită obligarea la plata

cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare, reclamanții au

solicitat respingerea recursurilor, iar pârâții S. au solicitat admiterea

acestora.

Recursurile sunt nefondate, urmând a

fi respinse conform art. 312 C. proc. civ., pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 46 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001 (în redactarea anterioară republicării în M. Of. nr. 279/2005)

actele juridice de înstrăinare (...) având ca obiect imobile care cad sub

incidența prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu

respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării.

Per a contrario

, cele care s-au încheiat cu

încălcarea prevederilor acelor legi nu sunt valabile.

În speță, corect Curtea de Apel Oradea a constatat

că s-au încălcat dispozițiile Legii nr. 112/1995 care în art. 9 permitea

vânzarea către chiriași a spațiilor cu destinația de locuință. Or, obiectul

contractului atacat l-a constituit un imobil care nu avea destinația de

locuință, ci de magazie.

Ca atare, erau incidente

dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nefiind relevantă buna

sau reaua-credință a părților contractante, ci numai respectarea legii care

permitea vânzarea.

Pentru aceste motive, ambele

recursuri se privesc ca nefondate, ca urmare a admiterii acțiunii fiind corect

acordate și cheltuieli de judecată în dauna părților căzuți în pretenții,

conform art. 274 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâții

Consiliul local al municipiului Oradea și SC C.T.I. Bihor SA împotriva deciziei

nr. 62 din 30 ianuarie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2005.