ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1028/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1028/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin întâmpinarea, formulată în baza
art. 95 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și înregistrată la Curtea de Conturi a României, sub nr. 47.782 din 19 mai 2005, C.N.C.D. a solicitat anularea dispozițiilor de la pct.
1 lit. a) și b) și de la pct. 5 din decizia nr. 14 din 9 mai 2005, emisă de
președintele Secției de Control Financiar Ulterior a Curții de Conturi a
României.
În primul capăt de cerere, C.N.C.D.
a arătat că măsura dispusă prin pct. 1 lit. a) din decizia contestată,
respectiv înregistrarea în contul 02 „Active fixe necorporale”, a sumei de
66.166.400 lei, reprezentând CD-ROM în format *ppt, este neîntemeiată, întrucât
CD-ROM nu reprezintă un program informatic, ci este o componentă a activității
de prestare de servicii, astfel că plata s-a făcut, în baza contractului nr. 2633
din 27 septembrie 2004, corespunzător acestei activități, iar factura și
procesul-verbal de recepție au fost întocmite la valoarea totală a prestației,
această valoare fiind înregistrată în contabilitate, la momentul achitării
contravalorii facturii.
În al doilea capăt de cerere, C.N.C.D.
a susținut că măsura dispusă prin pct. 1 lit. b) din decizia contestată,
respectiv înregistrarea sumei de 38.017.708,8 lei, reprezentând bunuri scoase
din evidența contabilă și existente faptic în patrimoniul instituției, este
netemeinică, întrucât din procesul-verbal de casare a bunurilor rezultă că
acestea nu mai sunt în stare de funcționare, fiind sparte, rupte sau defecte,
chiar dacă ele fizic sunt în unitate.
În al treilea capăt de cerere
privitor la constituirea fondului de premiere, C.N.C.D. a susținut că, în actul
de control, pe de o parte, nu se face referire la valoarea sumelor plătite
nelegal în anul 2004 și a căror recuperare s-a dispus, iar, pe de altă parte,
nu s-a observat că fondul de salarii înscris în statele de plată este mai mic
decât cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual și
funcționarilor publici, cu încadrarea în fondurile aprobate prin buget. În
aceeași privință, C.N.C.D. mai susține că statele de funcții au fost întocmite
cu respectarea prevederilor legale.
Prin decizia nr. 976/2005, Curtea de
Conturi a României a admis în parte întâmpinarea formulată de C.N.C.D. și a înlăturat
pct. 5 alin. (4) din decizia nr. 14 din 9 mai 2005, referitor la „Recuperarea
sumelor plătite fără bază legală în anul 2004, conform prevederilor Legii nr. 53/2003,
modificată prin Legea nr. 480/2003 și Legea nr. 541/2003”, menținând celelalte
dispoziții ale deciziei respective.
Curtea de Conturi a României a
reținut, în privința primului capăt de cerere, că înregistrarea direct pe
cheltuieli materiale și servicii, a valorii totale a contractului nr. 2633 din
27 septembrie 2004, este contrară dispozițiilor legii contabilității și
Planului de conturi pentru instituții publice, întrucât patrimoniul
ordonatorului de credite a fost diminuat nereal prin contravaloarea activelor
corporale reprezentând rezultatul acțiunii de cercetare, iar contravaloarea
acestor active este de 66.166.400 lei.
În privința bunurilor scoase din
evidența contabilă și existente faptic în patrimoniul instituției, Curtea de
Conturi a României a menținut aspectele confirmate de reprezentanții ordonatorului
de credite.
În privința pct. 5 din decizia
contestată, Curtea de Conturi a României a reținut că plata unor sume
necuvenite ori nedatorate și inacțiunea în ceea ce privește recuperarea
acestora, atrage răspunderea civilă delictuală a ordonatorului de credite,
printr-o acțiune în justiție, conform procedurilor specifice în această
materie.
Împotriva deciziei nr. 976/2005 a
Curții de Conturi a României a declarat recurs, C.N.C.D., întemeiat pe
prevederile art. 20 alin. (1) din Legea
contencios
ului
administrativ
nr. 554/2004.
Se susține că au fost respectate
dispozițiile Legii nr. 82/1991, cu privire la înregistrarea în contul 602,
„obiecte de inventar în folosință, a sumei de 38.017.708,8 lei reprezentând
bonuri scoase din evidența contabilă și existente faptic în patrimoniul C.N.P.C.D.
”.
Cu privire la constituirea fondului
de premieri se arată că acesta a fost determinat corect, fiind la aprecierea
managerului instituției.
Recursul este fondat, pentru
următoarele considerente.
Prin O.U.G. nr. 117/2003 a fost
preluată activitatea jurisdicțională și personalul instanțelor Curții de
Conturi, de către instanțele judecătorești.
Așa fiind, la data de 6 iulie 2005,
când a fost pronunțată decizia nr. 976, Curtea de Conturi numai era competentă
să soluționeze pricini.
Ca urmare, se va admite recursul
declarat și se va casa decizia atacată.
Potrivit dispozițiilor art. 3 C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 298 din același cod, în vederea respectării dublului
grad de jurisdicție, cauza va fi trimisă, pentru competentă soluționare, Curții
de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.N.C.D.
împotriva deciziei nr. 976/2005 a Curții de Conturi a României.
Casează decizia atacată și trimite
cauza, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de ontencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 28 martie 2006.