ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9624/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

A.M., F.V., F.I., F.L., P.M. și

F.D.A. au contestat decizia nr. 42 din 119 iunie 2001 emisă de SC P.P. SA

Galați, prin care li s-a respins notificarea privind restituirea în

natură a imobilului-teren și construcții cu destinația de

moară, împreună cu utilajul aferent, situat în satul

Hânțești comuna Buciumeni județul Galați.

În motivarea contestației se

arată că imobilul aparținând autorului contestatorilor a fost

preluat abuziv de la acesta de către stat, aflându-se în prezent în

proprietatea societății pârâte.

Prin sentința civilă nr.

270 din 22 octombrie 2001, Tribunalul Galați a respins ca nefondată

contestația, reținând ca imobilul a fost transformat, devenind unul

nou și că în această situație singura modalitate de

înlăturare a măsurii abuzive de preluare a morii și terenului o

constituie acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent potrivit art.

18 lit. b) și art. 36 din Legea nr. 10/2001 dar pe care contestatorii nu

au solicitat-o.

Curtea de Apel Galați, prin

decizia nr. 21 A din 24 aprilie 2002 a anulat pentru nesemnare apelul declarat

de F.V., F.L., P.M. și ca nefondat apelul declarat de contestatorii A.M.,

F.I. și F.D.A. împotriva sentinței civile nr. 270 din 22 octombrie

2001 a Tribunalului Galați.

Pentru a pronunța această

soluție, s-a reținut că moara de măcinat porumb și

terenul au trecut în proprietatea SC P.P. SA al cărui drept este atestat

prin certificatul seria GL nr. 003 din 25 martie 1999, potrivit art. 20 alin.

(2) din Legea nr. 15/1990.

Bunurile societății nu pot fi restituite în natură

potrivit art. 32/4 oct.4 din O.U.G. nr. 88/1997 modificată prin Legea nr.

99/1999, deoarece în absența acestora societatea comercială s-ar afla

în imposibilitate de a-și continua activitatea, astfel că petiționarii

au doar dreptul de a opta pentru restituirea prin echivalent, conform

dispozițiunilor art. 36 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei pronunțate

de Curtea de Apel Galați au declarat recurs contestatorii F.I. și

A.M., arătând în esență că au fost frustrați de

dreptul la apărare deoarece nu li s-a permis să pună concluzii

verbale, iar cele scrise nu au fost citite.

În motivarea recursului,

petiționarii contestă lucrările capitale de transformare a

imobilului, pretins efectuate de societatea intimată, precizând că

aceasta funcționează și în prezent, pe porumb, cu același

valț, așa cum a fost preluată de la proprietarul legal, autorul

contestatorilor.

Greșit instanța de apel a

reținut ca prin restituirea morii în natură societatea P. nu

și-ar mai putea desfășura activitatea, deoarece societatea

deține și alte mori, are și alte domenii de activitate, iar

imobilul în litigiu este exploatat prin intermediari.

Recursul este întemeiat.

Recurenții nu au fost

frustrați de dreptul la apărare, deoarece așa cum rezulta din

practicaua deciziei, aceștia au depus la dosar concluzii scrise pe care

le-au dezvoltat oral în ședință publică.

Instanța de apel, confirmând

soluția instanței de fond și-a întemeiat soluția pe un

material probator insuficient violând dreptul de proprietate al

reclamanților, deoarece deși reține dreptul acestora la

măsuri reparatorii, nu dispune obligarea societății la acordarea

lor. Instanțele nu s-au preocupat să verifice dacă

întra-adevăr moara existentă, folosită de societatea

intimată este aceeași cu aceea preluată de la autorul

contestatorilor sau a suferit transformări esențiale.

Instanțele au preluat ca atare,

fără suport probator apărările pe care societatea și

le-a făcut în întâmpinare, cum că moara preluată a suferit

transformări esențiale, utilajele fiind înlocuite, fără a

dispune în acest sens efectuarea unei expertize ori administrarea unor probe

revelatoare în acest sens.

Instanțele nu s-au preocupat

să verifice actele de proprietate aparținând autorului

contestatorilor cu privire la moară și teren, deoarece actele depuse

în copie xerox, obținute de la arhivele statului nu demonstrează pe

deplin dreptul de proprietate, mai cu seamă în privința terenului.

Un alt aspect pe care instanța

nu l-a clarificat este și acela dacă terenul morii total sau

parțial este încorporat în acela pentru care autorului contestatorilor i-a

fost emis titlul de proprietatea și dacă suprafața de teren

pentru care societății i-a fost atestat dreptul de proprietate se

referă total sau parțial la terenul în litigiu, aferent morii.

În condițiile în care

prefigurează acordarea unor măsuri reparatorii pentru imobilele

aflate în patrimoniul unei societăți privatizate, instanța în

temeiul rolului activ era datoare să pună în discuția

părților introducerea în cauză de către acestea a A.V.A.S.

–ului și alternativa subsidiară a acordării măsurilor

reparatorii prin echivalent, asigurând pe această cale protecția

dreptului de proprietate și finalitatea reparatoare a Legii nr. 10/2001.

Un ultim aspect lăsat

nelămurit este și acela al modalității de preluare al imobilului

de către stat și al legitimării contestatorilor de persoane

îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii în calitatea lor

de succesori ai defunctului F.M.

În contextul în care soluția

pronunțată nu deține un suport probator suficient pentru

lămurirea unor aspecte esențiale în rezolvarea legală a cauzei,

ceea ce echivalează cu nesoluționare a acesteia pe fond, se impune,

în temeiul art. 313 C. proc. civ. admiterea recursului declarat de A.M. și

F.I. și casarea celor două hotărâri cu trimitere spre rejudecare

la Tribunalul Galați.

Instanța de trimitere va

verifica și celelalte aspecte evidențiate în motivarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de F.I. și

A.M. împotriva deciziei civile nr. 21 A din 24 aprilie 2002 a Curții de

Apel Galați.

Casează decizia și

sentința civilă 270 din 22 octombrie 2001 a Tribunalului Galați.

Trimite cauza spre rejudecare

aceluiași tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2006.