ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7999/2005

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial

sub nr. 2892/2001 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții A.G., C.M., A.S. și

E.C. au solicitat în contradictoriu cu pârâții SC P. SA Galați, F.I.N. și F.G. ca

prin sentință să se constate nulitatea absolută a contractului de

vânzare-cumpărare încheiat între aceștia la 8 ianuarie 1996 și transcris sub

nr. 101 din 12 ianuarie 1996 la Judecătoria Tecuci. Reclamanții au solicitat de

asemenea restituirea în natură, în starea actuală și liber de sarcini, a imobilului

cu destinația „moară porumb” din localitatea Mândrești, cu tot inventarul

prevăzut la art. 9 din contractul de vânzare-cumpărare menționat.

În motivarea cererii s-a arătat că

imobilul a aparținut autorului reclamanților, E.M., iar la data de 13 iunie 1948

a fost naționalizat potrivit procesului-verbal de preluare de către stat. Cum

transferul de proprietate a fost abuziv, înstrăinarea efectuată de SC P. SA

Galați în cadrul procesului de privatizare este lovită de nulitate absolută, cu

atât mai mult cu cât vânzătoarea a fost notificată de către reclamanți în acest

sens; au mai susținut că în privința retrocedării imobilului sunt incidente

dispozițiile art. 19 pct. 1 din Legea nr. 10/2001.

Prin întâmpinări, pârâții SC P. SA

Galați și F.N. au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, deoarece:

- la momentul contractului bunul se

afla în mod legal în patrimoniul vânzătoarei;

- au fost respectate dispozițiile

actelor normative ce reglementau această operațiune (îndeosebi O.G. nr. 88/1997);

- toate părțile au fost de

bună-credință la încheierea actului.

Tribunalul Galați, prin încheierea

din 15 noiembrie 2001, a disjuns capătul de cerere vizând restituirea în natură

a imobilului, formându-se astfel dosarul nr. 4250/2001 iar la 4 decembrie 2002

a dispus suspendarea judecății acestuia în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc.

civ. combinat cu art. 47 din Legea nr. 10/2001 până la soluționarea irevocabilă

a acțiunii privind constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare.

În privința acestui din urmă capăt

de cerere, Tribunalul Galați, prin sentința civilă nr. 349/2001, și-a declinat

competența în favoarea Judecătoriei Galați, unde a fost înregistrat cu nr. 10958/2002.

La data de 21 noiembrie 2001 a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, sub nr. 4214/2001, cererea

reclamanților având ca obiect constatarea nulității contractului de

vânzare-cumpărare nr. 3131/1999 privind înstrăinarea suprafeței de 1292, 60 mp

teren aferent aceleiași mori în litigiu iar prin sentința civilă nr. 31/2002

s-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Galați. Cauza a

fost înregistrată la această din urmă instanță sub nr. 3836/2002.

Prin încheierea din 18 septembrie

2002, Judecătoria Galați a dispus conexarea dosarelor nr. 3836/2002 și

10958/2002 iar prin sentința civilă nr. 10549/2002 au fost respinse ca

neîntemeiate acțiunea principală și cererea conexă vizând constatarea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare intervenite între pârâții SC P. SA Galați și F.N.

Tribunalul Galați a admis însă

apelul declarat de reclamanți împotriva acestei sentințe, pe care a schimbat-o

în sensul admiterii atât a acțiunii principale cât și a celei conexe, cu

consecința constatării nulității absolute a celor două contracte de vânzare

cumpărare.

Soluția a rămas irevocabilă ca

urmare a respingerii recursurilor declarate de către pârâți prin decizia civilă

nr. 1373 din 7 noiembrie 2003 a Curții de Apel Galați.

Instanțele de apel și de recurs au

reținut în esență că actele de înstrăinare a imobilului, efectuate în cadrul

procesului de privatizare a SC P. SA Galați, s-au încheiat cu rea-credință atât

de către vânzător cât și de cumpărători. Astfel, vânzătorul a cunoscut situația

juridică a imobilului, faptul că a fost revendicat de urmașii fostului

proprietar, fiind notificat în acest sens și atenționat de către ANP. Aceste

împrejurări au fost aduse și la cunoștința cumpărătorului F.N., care a

funcționat ca responsabil de moară în că din anul 1980. Așa fiind, s-a reținut

că părțile au acționat în frauda intereselor foștilor proprietari, fiind

incidente prevederile art. 966 C. civ., combinate cu art. 46 alin. (1) și (4)

din Legea nr. 10/2001.

Soluționarea irevocabilă a capătului

de cerere menționat a făcut să înceteze cauza de suspendare a soluționării

acțiunii în revendicare astfel încât cauza a fost repusă pe rol iar prin

sentința civilă nr. 98 din 11 februarie 2004 Tribunalul Galați solicitarea

reclamanților a fost admisă; s-a dispus obligarea pârâților de a restitui

reclamanților în natură și în starea actuală, liber de orice sarcini, imobilul

intitulat „moară de porumb” situat în satul Mândrești, comuna Valea Mărului,

județul Galați, compus din construcție și teren aferent în suprafață de 1292,

60 mp, cu vecinătățile arătate în dispozitivul sentinței.

Instanța a reținut în esență că:

- reclamanții și-au dovedit

calitatea procesuală activă, fiind moștenitorii fostului proprietar al imobilului,

E.I.

- bunul a fost preluat în mod abuziv

de către stat în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,

astfel încât cererea de restituire în natură este întemeiată în raport de

prevederile art. 9 alin. (1) din același act normativ;

- vânzarea imobilului cu

rea-credință, împrejurare constatată irevocabil pe cale judecătorească, duce și

ea la concluzia temeiniciei acțiunii reclamanților.

Apelurile declarate de către pârâți

împotriva acestei decizii au fost respinse, cu o motivare similară celei a

instanței de fond, prin decizia civilă nr. 806 din 26 mai 2004 a Curții de Apel

Galați.

Prin prezentul recurs, pârâta SC P. SA

Galați a criticat hotărârile, susținând în esență că:

- a investit sume considerabile

pentru consolidarea și extinderea imobilului, care a devenit un bun nou față de

cel inițial preluat, astfel încât sunt aplicabile prevederile art. 18 lit. c)

din Legea nr. 10/2001 privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent;

- vânzarea morii și a terenului

aferent s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data

momentul respectiv;

- pentru teren recurenta a susținut

un certificat valabil de atestare a dreptului de proprietate;

- utilajele morii sunt noi, cele

preluate inițial fiind casate, astfel că nu sunt incidente prevederile art. 6

alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Recursul fost întemeiat pe

prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Intimații reclamanți au formulat

întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând actele și lucrările

dosarului în contextul criticilor formulate, Înalta Curte reține că recursul nu

este întemeiat, ultimele hotărâri pronunțate în cauză fiind în întregime legale

și temeinice.

Astfel, așa cum a reținut și

instanța de apel examinând această apărare nouă a pârâtei, din constatarea tehnică

efectuată, ale cărei concluzii nu au fost contestate, rezultă nu numai că nu

s-a produs transformarea imobilului, prin efectuarea de investiții și

amenajări, ci dimpotrivă, că bunul este grav deteriorat, parțial demolat și fără

lucrări de reparații efectuate timp de mai multe decenii.

De asemenea, procesul-verbal

încheiat în cadrul procedurii asigurării dovezilor, inițiată de reclamanți, a

concluzionat existența fizică a marii majorități a utilajelor, instalațiilor și

dotărilor preluate în anul 1948.

În ceea ce privește înstrăinarea

imobilului efectuată între pârâți, nulitatea acesteia a fost constatată

irevocabil pe cale judecătorească, astfel încât prevederile art. 1201 C. civ.

împiedică orice repunere în discuție a acestei chestiuni.

În fine, așa cum a motivat în mod

justificat și Curtea de Apel, atestarea în favoarea pârâtei-recurente a

dreptului de proprietate asupra terenului nu paralizează acțiunea în

revendicare a reclamanților, titlul acestora fiind în mod vădit preferabil.

În consecință, cum nici una din

criticile formulate nu poate fi primită și nu există nici motive de casare care

să fie invocate din oficiu potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., recursul

va fi respins ca nefondat conform art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta SC P. SA împotriva deciziei civile nr. 806 A din 26 mai 2004

a Curții de Apel Galați.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 14 octombrie 2005.