ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3018/2011

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

instanței de apel

Prin decizia civilă

nr. 18A din 10 martie

2010, Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, a respins ca nefondate

apelurile declarate de C.F. și M.I. precum și de pârâtul Statul Român prin Ministerul

Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 303/C din 4 noiembrie 2009

pronunțată de Tribunalul Bihor.

Pentru a decide

astfel, instanța a reținut că excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a

pârâtului Ministerul Finanțelor Publice a fost respinsă în mod corect de

instanța de fond. Potrivit art. 3 pct. 48 din H.G. nr. 386/2007 Ministerul

Finanțelor Publice reprezintă Statul Român ca subiect de drepturi și obligații

în fața instanțelor. Este adevărat că Legea nr. 247/2005 stabilește o competență

specială pentru emiterea titlurilor de despăgubiri în favoarea Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor însă Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a condamnat repetat România reținând că Fondul „Proprietatea” pus la

dispoziția Comisiei nu funcționează.

Cât privește fondul

cauzei, prin Dispoziția nr. 104 din 20 decembrie 2006 Primarul comunei Ineu a

respins cererea de restituire în natură a imobilului, constatând că

reclamantele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent.

Nu se poate da curs

solicitării reclamantelor de a li se vinde construcția în litigiu, instanța

neputând obliga proprietarul unei construcții să o înstrăineze iar plata unor

eventuale despăgubiri sub forma chiriei poate fi rezolvată doar în cadrul

procedurii speciale de despăgubire reglementată de Legea nr. 10/2001.

2.1. Motive

Reclamantele au

declarat recurs prin care au prezentat situația de fapt și de drept a gospodăriei

ce a aparținut defunctului M.I., precum și demersurile întreprinse de moștenitorii

acestuia pentru recuperarea imobilului.

Au fost prezentate,

de asemenea, aspecte de ordin emoțional în legătură cu motivele care au stat la

baza preluării imobilului.

Centrul Cooperativei

de Consum din comuna Ineu a fost desființat din 1990 și nu mai are nici un

salariat, toate localurile sunt închiriate unor particulari care se

aprovizionează pe cont propriu ceea ce, conform Legii nr. 10/2001 constituie

contravenție.

D.G.F.P. Bihor, în

reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice a declarat recurs prin care a

criticat hotărârea instanței de apel în ce privește modul de soluționare a

excepției lipsei de calitate procesuală pasivă.

Unitatea cu

personalitate juridică deținătoare a imobilului aflat în litigiu este Primăria

Săcădat și acesteia îi revine obligația de a se pronunța prin decizia motivată

asupra notificării.

2.2. Analiza

recursurilor

Recursul declarat de

reclamante este nul pentru următoarele considerente:

Conform art. 302

1

lit. c)

C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității,

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau,

după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Pe de altă parte, art. 306 alin. (3)

C. proc. civ. prevede că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage

nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor

într-unul din motivele prevăzute de art. 304.

În speță, criticile formulate de

recurente nu au putut fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate

arătate la art. 304 C. proc. civ. întrucât vizează, în realitate, aprecierile

personale ale reclamantelor în privința situației de fapt și „juridice” a

imobilului în legătură cu care a fost formulată notificarea.

Drept urmare, în condițiile art. 312

alin. (1) C. proc. civ. se va constata nulitatea recursului.

Cât privește recursul

declarat de pârât, față de faptul că acesta nu a fost obligat la executarea

vreunei obligații în cadrul procesual dedus judecății, este lipsit de interes.

Interesul procesual,

condiție de exercițiu pentru formularea oricăruia dintre mijloacele care intră

în conținutul acțiunii civile, constituie folosul practic ce ar putea fi

obținut de acela care acționează.

Interes în

exercitarea unei căi de atac poate avea numai partea care a căzut în pretenții

în etapa procesuală anterioară.

În speță, Ministerul

Finanțelor Publice nu a fost obligat nu doar în etapa procesuală anterioară,

dar nici în primă instanță și, evident, nici prin dispoziția emisă de primarul

comunei Ineu, județ Bihor. În aceste condiții, insistența acestei părți în

obținerea unei hotărâri prin care să se stabilească faptul că nu are calitate

procesuală pasivă în prezentul litigiu este, dacă nu abuzivă, cel puțin lipsită

de interes.

Conform art. 312

alin. (1) C. proc. civ. recursul exercitat de pârât va fi respins pentru lipsă

de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

reclamantele C.F. și M.I. împotriva deciziei nr. 18A din 10 martie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă.

Respinge, ca lipsit

de interes, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice, prin D.G.F.P. Bihor împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 31 martie 2011.