ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3018/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3018/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin decizia civilă nr. 18A din 10 martie 2010, Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, a respins ca nefondate apelurile declarate de C.F. și M.I. precum și de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 303/C din 4 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor. Pentru a decide astfel, instanța a reținut că excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice a fost respinsă în mod corect de instanța de fond. Potrivit art. 3 pct. 48 din H.G. nr. 386/2007 Ministerul Finanțelor Publice reprezintă Statul Român ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor.
Este adevărat că Legea nr. 247/2005 stabilește o competență specială pentru emiterea titlurilor de despăgubiri în favoarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat repetat România reținând că Fondul „Proprietatea” pus la dispoziția Comisiei nu funcționează. Cât privește fondul cauzei, prin Dispoziția nr. 104 din 20 decembrie 2006 Primarul comunei Ineu a respins cererea de restituire în natură a imobilului, constatând că reclamantele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent. Nu se poate da curs solicitării reclamantelor de a li se vinde construcția în litigiu, instanța neputând obliga proprietarul unei construcții să o înstrăineze iar plata unor eventuale despăgubiri sub forma chiriei poate fi rezolvată doar în cadrul procedurii speciale de despăgubire reglementată de Legea nr. 10/2001.
2. Recursurile 2.1. Motive Reclamantele au declarat recurs prin care au prezentat situația de fapt și de drept a gospodăriei ce a aparținut defunctului M.I., precum și demersurile întreprinse de moștenitorii acestuia pentru recuperarea imobilului. Au fost prezentate, de asemenea, aspecte de ordin emoțional în legătură cu motivele care au stat la baza preluării imobilului. Centrul Cooperativei de Consum din comuna Ineu a fost desființat din 1990 și nu mai are nici un salariat, toate localurile sunt închiriate unor particulari care se aprovizionează pe cont propriu ceea ce, conform Legii nr. 10/2001 constituie contravenție. D.G.F.P. Bihor, în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice a declarat recurs prin care a criticat hotărârea instanței de apel în ce privește modul de soluționare a excepției lipsei de calitate procesuală pasivă.
Unitatea cu personalitate juridică deținătoare a imobilului aflat în litigiu este Primăria Săcădat și acesteia îi revine obligația de a se pronunța prin decizia motivată asupra notificării. 2.2. Analiza recursurilor Recursul declarat de reclamante este nul pentru următoarele considerente: Conform art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Pe de altă parte, art. 306 alin. (3) C. proc. civ. prevede că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304. În speță, criticile formulate de recurente nu au putut fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate arătate la art. 304 C. proc.
civ. întrucât vizează, în realitate, aprecierile personale ale reclamantelor în privința situației de fapt și „juridice” a imobilului în legătură cu care a fost formulată notificarea. Drept urmare, în condițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va constata nulitatea recursului. Cât privește recursul declarat de pârât, față de faptul că acesta nu a fost obligat la executarea vreunei obligații în cadrul procesual dedus judecății, este lipsit de interes. Interesul procesual, condiție de exercițiu pentru formularea oricăruia dintre mijloacele care intră în conținutul acțiunii civile, constituie folosul practic ce ar putea fi obținut de acela care acționează. Interes în exercitarea unei căi de atac poate avea numai partea care a căzut în pretenții în etapa procesuală anterioară.
În speță, Ministerul Finanțelor Publice nu a fost obligat nu doar în etapa procesuală anterioară, dar nici în primă instanță și, evident, nici prin dispoziția emisă de primarul comunei Ineu, județ Bihor. În aceste condiții, insistența acestei părți în obținerea unei hotărâri prin care să se stabilească faptul că nu are calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu este, dacă nu abuzivă, cel puțin lipsită de interes. Conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul exercitat de pârât va fi respins pentru lipsă de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamantele C.F. și M.I. împotriva deciziei nr. 18A din 10 martie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Bihor împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.