ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4394/2006

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 401 din 28

noiembrie 2005, Tribunalul Mehedinți a condamnat pe inculpații:

- S.D. și;

- S.S.C., la câte 5 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, 174, 175 lit. i) C. pen.,

cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., conform art. 65 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

S-a dedus arestarea preventivă de la

7 aprilie 2005.

Inculpații au fost obligați în

solidar la 1613,03 RON despăgubiri civile către C.A.S. Dolj și la 517, 26 RON

către C.A.S. Mehedinți, plus dobânda legală și la 1375 RON despăgubiri

materiale și 50.000.000 ROL despăgubiri morale către partea civilă C.I.D.

Pentru a pronunța această sentință,

Tribunalul Mehedinți a reținut că, la data de 25 decembrie 2004, aflându-se

într-o discotecă din comuna Salcia, Jud. Mehedinți, inculpații au avut o

altercație cu partea civilă C.I.D., căruia i-au adresat injurii, ceea ce a

determinat și riposta acestuia, în aceeași manieră.

Ulterior, partea vătămată a părăsit

discoteca împreună cu martorii B.A., T.M. și T.F.S., iar pe drum s-au întâlnit

cu inculpatul S.S.C., care a continuat atitudinea agresivă asupra lui C.I.

La locul incidentului a apărut și

inculpatul S.D. iar partea vătămată, împreună cu persoanele care îl însoțeau, au

încercat să se depărteze de cei doi, dar au fost ajunși de aceștia, care au

început să îl lovească cu pumnii și picioarele.

Loviturile aplicate i-au produs

acestuia leziuni ce au necesitat 55 zile de îngrijiri medicale, punându-i viața

în pericol.

Fapta comisă a fost dovedită cu

procesul verbal de constatare, declarațiile părții vătămate și martorilor,

coroborate cu declarațiile inculpaților și raportul de constatare – medico

legală.

Împotriva sentinței, inculpații S.D.

și S.S.C. au declarat apel, solicitând reținerea scuzei provocării prevăzută de

art. 73 lit. b) C. pen., precum și reducerea pedepsei aplicate.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 179 din 29 mai 2006, a respins apelul, ca nefondat, apreciind că din

nici o probă nu rezultă că inculpații s-au aflat într-o stare de puternică

tulburare sau emoție, datorată atitudinii părții vătămate ci, din contră, ei au

fost cei care au declanșat incidentul.

De asemenea, s-a apreciat că

pedepsele corespund criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Împotriva acestei decizii,

inculpații au declarat recurs.

Recursurile sunt nefondate.

În recursul său, inculpatul S.S.C. a

invocat motivul prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1)

lit. c) C. proc. pen.

Motivul invocat de inculpat este

nefondat, din întregul material probator rezultând participarea inculpatului,

alături de fratele său, coinculpatul S.D., la lovirea repetată, în zone vitale,

a părții civile.

Edificatoare în acest sens este

declarația martorului B.A. care a văzut momentul lovirii părții vătămate,

afirmând că „în acel moment pe lângă învinuit au trecut în fugă S.S.C. și

fratele său S.D., care nu știu de unde au apărut, l-au ajuns pe C.I. și au

început să-l lovească cu pumnii și picioarele până a căzut la pământ”.

Martorul a intervenit și i-a rugat

pe cei doi inculpați să nu-l mai lovească, întrucât C.I. își pierduse

cunoștința și îi era teamă că îl omoară, acesta fiind de altfel și motivul

pentru care cei doi au încetat agresiunea.

În mod temeinic și legal instanțele

au reținut vinovăția inculpatului S.S.C. dispunând condamnarea acestuia, astfel

că în cauză nu s-a comis o eroare gravă de fapt așa cum s-a susținut în motivul

de recurs.

Inculpatul S.D. a solicitat

admiterea recursului și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de

tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20, 174, 175 lit. i) C. pen., în

infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. (1) C.

proc. pen., motiv prevăzut de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen.

Critica nu este fondată, inculpatul

S.D., împreună cu inculpatul S.S.C., a aplicat părții civile C.I. multiple

lovituri, cu intensitate, în zone vitale ale corpului.

Loviturile aplicate au produs

fractură frontală dreaptă cu înfundare și zonă de dilacerare cerebrală

subadiacentă, precum și alte multiple leziuni în zona capului și datorită

gravității acestora viața i-a fost pusă în primejdie.

Dat fiind zona vizată de inculpați,

capul și intensitatea loviturilor, se constată că aceștia au acționat cu

intenția de a ucide și nu cu intenția doar de a vătăma partea civilă C.I.,

astfel că încadrarea juridică în infracțiunea de tentativă de omor este

corectă.

Întrucât nu se constată motive care

examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursurile

inculpaților vor fi respinse, ca nefondate, conform art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce arestarea preventivă

pentru inculpatul S.D. de la 7 aprilie 2005 la 10 iulie 2006.

Recurenții inculpați vor fi obligați

la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații

S.D. și S.S.C. împotriva deciziei penale nr. 179 din 29 mai 2006 a Curții de Apel Craiova, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.D., timpul

reținerii și al arestării preventive de la 7 aprilie 2005 la 10 iulie 2006.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 220 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei,

reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 iulie 2006.