ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1541/2007

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Craiova prin

încheierea din 13 martie 2007, pronunțată în dosarul nr. 953/54/2007

a menținut măsura arestării luată față de

persoana solicitată T.C., conform art. 90 alin. 9 din Legea nr. 302/2004,

modificată prin Legea nr. 224/2006.

În baza art. 303 alin. (6) C.

proc. pen. și art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, modificată, a

dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea

excepției de neconstituționalitate invocată de către

persoana solicitată, cu referire la dispozițiile art. 108 alin. (1)

din Legea nr. 302/2004, despre care s-a invocat că, contravin

dispozițiilor art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 19 alin. (2)

și art. 124 alin. (2) din Constituție.

Pentru a dispune astfel,

instanța a reținut că împotriva cetățeanului român T.C.

s-a emis un mandat european de arestare de către Tribunalul de Mare

Instanță din Rouen, din conținutul căruia reiese că

acesta, în perioada martie – iulie 2002 a comis 35 de furturi și tentative

la furt în diverse comune periurbane ale regiunii Sena Maritimă. Furturile

vizau carnete de C.E.C., carduri bancare, echipamente hi-fi, obiecte de

vestimentație. În urma supravegherii cu mijloace tehnice și fizice

s-a stabilit că aceste delicte erau comise de aceeași rețea de

crimă organizată formată din cetățeni români, al

căror lider local era C.C., iar principalul ordonator era C.T.

Prin încheierea din 22

februarie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s-a dispus

arestarea persoanei solicitate T.C., hotărârea fiind confirmată prin

decizia penală nr. 1124 din 28 februarie 2007, pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție.

Instanța a sesizat

Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate

invocată de persoana solicitată, suspendând judecarea cauzei

până la soluționarea acesteia.

Având în vedere

împrejurările cauzei, necesitatea de a se evita fuga persoanei solicitate,

precum și cea de soluționare a aspectelor legate de executarea

mandatului european de arestare, instanța a apreciat că se impune

menținerea măsurii arestării luate față de persoana

solicitată T.C.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs persoana solicitată, pentru motivele invocate în

practica.

Examinând încheierea

atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate,

cât și din oficiu, conform art. 385

6

, 385

9

C. proc.

pen. și Legii nr. 303/2004, modificată, prevederile Legii nr. 224/2006,

instanța constată recursul nefondat.

Criticile invocate de

persoana solicitată țin mai mult de legalitatea încheierii de

arestare rămasă definitivă și mai puțin de cea a

încheierii de menținere a stării de arest, fiind verificată

anterior îndeplinirea condițiilor mandatului european de arestare emis pe

seama acestei persoane solicitate, iar opoziția acestuia la arestare

ține doar de suspiciunea lui că nu va avea parte de un proces

echitabil.

Fiind întemeiată

menținerea persoanei solicitate în stare de arest, în raport și de

evadările lui anterioare, cât și de dispozițiile art. 90 alin. (10)

din Legea nr. 303/2004 modificată și completată prin Legea nr. 224/2006,

instanța va respinge ca nefondat, recursul declarat conform art. 385/15 pct.

1 lit. b) C. proc. pen., art. 89, 90 din Legea specială. Se vor aplica

și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de persoana solicitată T.C. împotriva încheierii din 13 martie

2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală,

în dosarul nr. 953/54/2007.

Obligă recurenta persoană

solicitată să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli

judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 20 martie 2007.