ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1725/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1725/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 144 din 7
octombrie 2005 a Curții de Apel Ploiești, pronunțată în dosarul nr. 5762/2005,
a fost respinsă, ca tardiv formulată, cererea reclamantei SC F. SRL Ploiești,
având ca obiect anularea deciziei nr. 8543 din 15 septembrie 2004, emis de
pârâtul B.R.M.L. București, prin care societății reclamante i-a fost anulat
certificatul de conformitate nr. 005/2003.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că excepția de tardivitate invocată de pârât, prin întâmpinare, este
întemeiată.
A constatat instanța că B.R.M.L.
București a comunicat reclamantei, decizia de anulare, la data de 16 septembrie
2004, iar aceasta a formulat apel împotriva actului, la 29 septembrie 2004.
A constatat, de asemenea, că
B.R.M.L. București - Comisia de tratare a apelurilor i-a comunicat reclamantei,
respingerea apelului, la data de 19 octombrie 2004, iar aceasta a formulat
plângere prealabilă, la 27 octombrie 2004, cererea fiind analizată printr-un
proces-verbal de conciliere la 29 noiembrie 2004, fără a fi, însă, admisă.
A considerat instanța că de la
această ultimă dată curge termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004,
iar în raport cu aceasta, introducerea acțiunii s-a făcut tardiv.
Împotriva acestei sentințe a declarat
în termen recursul de față, reclamanta, cererea fiind legal timbrată.
În motivare se invocă greșita
aplicare a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.), recurenta arătând că s-a
adresat, deopotrivă, emitentului deciziei (B.R.M.L.), pentru revocarea deciziei
și organului ierarhic superior (Ministerul Economiei și Comerțului), cu
plângere, la data de 28 octombrie 2004, completând-o apoi pe aceasta din urmă,
la cererea expresă a Ministerului, adresată reclamantei, cu nr. ACo16 din 14
ianuarie 2005.
Susține recurenta, că Ministerul
Economiei și Comerțului nu a refuzat să răspundă, dar în răspunsul lui nu a
respins plângerea, ci a apreciat că, în raport cu complexitatea problemei, va
efectua un audit la B.R.M.L. - Cert și va avea o întrevedere cu R.E.N.A.R. (organismul
național de acreditare) și numai după aceea va exprima un punct de vedere
final.
Arată recurenta că Ministerul
Economiei și Comerțului nu i-a comunicat acest punct de vedere în luna
decembrie 2004, astfel încât, în ianuarie 2005, s-a adresat din nou, primind
asigurări că i se vor comunica rezultatele și măsurile luate.
Consideră recurenta, că termenul de
30 de zile de la data completării reclamației sale și în care Ministerul
Economiei și Comerțului trebuia să-și exprime poziția, a expirat la 14 februarie
2005, dată în raport cu care acțiunea, înaintată la 24 iunie 2005, a fost formulată înlăuntrul termenului de 6 luni.
Recursul se fondează, sentința
urmând a fi casată în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (5) teza I C.
proc. civ., pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin.
(2) din Legea nr. 554/2004, în cazul actului administrativ unilateral, cererea
poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de
la data emiterii actului, pentru motive temeinice.
În speță, instanța, în analiza
excepției de tardivitate, trebuia să facă aplicarea acestui text și să respingă
excepția, întrucât: actul supus controlului era unul unilateral și existau
motive temeinice, constând în procedura de contestare prealabilă pe care
reclamanta a parcurs-o și lipsa unui răspuns concludent al Ministerul Economiei
și Comerțului, pe care reclamanta l-a așteptat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC F.
SRL Ploiești, împotriva sentinței civile nr. 144 din 7 noiembrie 2005 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite
cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 16 mai 2006.