ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4653/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta C.B., prin P.C. a

formulat acțiune în anularea hotărârii arbitrale nr. 6 din 20 iulie 2004,

pronunțată de Comisia de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și

Industrie Prahova, prin care a fost obligată să plătească SC A.N. SRL suma de

11.198,17 euro, în echivalent în lei la valoarea de schimb din preziua plății,

reprezentând valoarea rămasă a bunurilor de retur la încetarea contractului de

concesiune a rețelei de alimentare publică cu apa și 21.206.112 lei

reprezentând cheltuieli arbitrale.

Prin decizia nr. 894 din 12

noiembrie 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins ca tardiv formulată acțiunea în anulare a hotărârii

arbitrale din 20 iulie 2004 a Comisiei de Arbitraj Comercial și Industrie

Prahova, introdusă de reclamanta C.B. prin P.C.

Pentru a pronunța această decizie

curtea de apel a reținut că reclamantei din acțiune, C.B. i s-a comunicat

sentința arbitrală nr. 6/2004 a Comisiei de Arbitraj la data de 11 august 2004,

după cum rezultă din dovada comunicării de la dosar arbitral nr. 4/2004, iar

acțiunea în anulare a fost înregistrată la Comisia de Arbitraj sub nr. 9677 din

27 septembrie 2004, după cum rezultă din adresa acestei comisii din 11

octombrie 2004, dosar, deci peste termenul prevăzut de lege.

Împotriva deciziei curții de apel a

declarat recurs reclamantul C.L.B., criticând-o pentru nelegalitate conform

dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând, în esență, că în mod

nelegal instanța a reținut că acțiunea în anulare a fost tardiv introdusă,

deoarece acțiunea în anulare a fost introdusă în termenul legal, respectiv la

data de 2 septembrie 2004 la Curtea de Apel Ploiești, această instanță

confirmând primirea la data de 6 septembrie 2004.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea actelor dosarului

rezultă că într-adevăr, așa cum corect a reținut și curtea de apel, hotărârea

arbitrală a fost comunicată reclamantei la data de 11 august 2004, iar acțiunea

în anulare formulată de reclamantă împotriva acesteia a fost înregistrată la

Comisia de Arbitraj la data de 27 septembrie 2004, cu depășirea termenului

legal prevăzut de dispozițiile art. 365 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel fiind, susținerea

recurentului în sensul că acțiunea în anulare a fost introdusă în termenul

legal de 30 de zile de la data comunicării, având în vedere că a fost trimisă

la Curtea de Apel Ploiești și instanța a confirmat primirea la data de 6

septembrie 2004 este lipsită de relevanță și va fi respinsă ca atare.

De altfel, cu ocazia discutării

excepției de tardivitate pusă în discuția părților din oficiu la termenul de

judecată din 12 noiembrie 2004, reclamanta a avut posibilitatea să facă dovada

introducerii acțiunii în anulare a termenului legal și nu a făcut acest lucru,

dimpotrivă a lăsat la aprecierea instanței soluționarea excepției ridicate.

În consecință, se reține că

reclamantul C.L.B. nu a formulat nici un motiv de recurs întemeiat, în

condițiile dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., care să conducă la

desființarea deciziei curții de apel, decizie ce va fi menținută ca fiind

legală, iar recursul reclamantului va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul reclamantului C.L.B.,

declarat împotriva deciziei nr. 894 din 12 noiembrie 2004 a Curții de Apel

Ploiești.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 12 octombrie 2005.