ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.05.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3861/2007

HOTĂRÂRE
14.05.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3861/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la 8 iunie 2004, la Tribunal Galați, reclamanta B.M.A. a chemat în

judecată pârâta SC F.E.E.E.M.N. SA solicitând ca, în temeiul Legii nr. 10/2001,

pârâta să fie obligată să restituie reclamantei în natură un teren în suprafață

de 680 mp situat în Galați, și să fie acordate reclamantei măsuri reparatorii

în echivalent, pentru suprafața de teren de 1330 mp situat la aceeași adresă.

În cuprinsul

acțiunii reclamanta a arătat că este moștenitoarea fostului proprietar P.C., de

la care a fost preluat în mod abuziv imobilul situat în Galați, iar pârâta a

amânat nejustificat să se pronunțe, prin decizie motivată, asupra notificării

trimise, în temeiul Legii nr. 10/200, la 13 august 2001.

Pârâta a depus la

dosar decizia nr. 82 din 2 februarie 2004, prin care a respins notificarea

reclamantei de restituire în natură a suprafeței de 680 mp sau de acordare a

unor măsuri reparatorii pentru 1330 mp teren pe care se află amplasată o stație

de transformare și pentru care deține certificat de atestare a dreptului de

proprietate.

Soluționând litigiul

în primă instanță, Tribunalul Galați, secția civilă, prin sentința nr. 781 din

8 aprilie 2005, a admis acțiunea (contestația), a anulat dispoziția nr. 82 din

2 februarie 2004 emisă de pârâtă și a obligat pârâta să restituie, prin

echivalent, imobilul situat în Galați, în suprafață de 1936 mp

Pentru a hotărî

astfel, tribunalul a reținut, în esență, că reclamanta este persoană

îndreptățită, în înțelesul Legii nr. 10/200, la măsuri reparatorii în

echivalent pentru terenul în suprafață totală de 1936 mp deținut de pârâtă,

teren care nu poate fi restituit în natură.

Curtea de Apel

Galați, secția civilă, prin decizia nr. 111/A din 14 aprilie 2006, a admis

apelul declarat de reclamantă și a schimbat în parte sentința civilă nr.

781/2005 a Tribunalului Galați în sensul că a obligat pârâta să restituie

reclamantei în natură suprafața de 108 mp, identificată prin raportul de

expertiză întocmit în cauză și a menținut celelalte prevederi ale sentinței

privind restituirea prin echivalent pentru restul suprafeței de teren de 1828

mp. Apelul declarat de pârâtă SC E.M.N. SA, sucursala Galați, a fost respins ca

nefondat. Hotărând astfel, curtea de apel a motivat că suprafața de teren de

108 mp reprezintă o alee de acces care poate fi restituită în natură, în

temeiul art. 20 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei

curții de apel au declarat recurs ambele părți.

Prin recursul

declarat, reclamanta a susținut că decizia a fost dată cu aplicarea greșită a

legii, deoarece instanța trebuia să dispună restituirea în natură a întregului

teren în suprafață de 1916,33 mp.

Pârâta F.D.F.E.E.M.N.

SA, sucursala Galați, prin recursul declarat, a invocat dispozițiile art. 304

pct. 7 și 9 C. proc. civ., susținând că reclamanta nu a prezentat actele

doveditoare ale dreptului de proprietate în termenul prevăzut de Legea nr.

10/2001, iar, pe de altă parte, terenul în suprafață de 108 mp nu poate fi

restituit în natură, deoarece este străbătut de cabluri subterane și reprezintă

zona de protecție și siguranță a instalației electrice existente pe terenul

aflat în litigiu.

Prin Legea nr.

10/2001 a fost reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv

în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Reglementându-se

restituirea în natură și măsurile reparatorii prin echivalent, prin art. 10 și

art. 24 din Legea nr. 10/2001, așa cum erau în vigoare la dat notificării și la

data emiterii deciziei de soluționare a notificării, s-a prevăzut că pentru

terenurile preluate în mod abuziv, a căror restituire în natură nu este

posibilă, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.

Suprafața de teren de

1936 mp, a cărei restituire în natură o solicită reclamanta, este ocupată de

stația de transformare a SC F.D.F.E.E. Restituirea în natură a suprafeței de

teren menționate nu este posibilă, nici măcar pentru porțiunea de 108 mp

menționată în decizia instanței de apel, deoarece și această porțiune de teren

este ocupată de cabluri și reprezintă zona de protecție și siguranță a

instalațiilor electrice existente pe teren, așa cum rezultă din raportul de

expertiză tehnică întocmit în cauză (filele 136-139 și 141-142 din dosarul

primei instanțe).

Restituirea în natură

solicitată de reclamanta recurentă nu are, așadar, suport legal și în

consecință recursul reclamantei va fi respins.

Este întemeiat

recursul declarat de pârâtă cu privire la dispoziția din decizia instanței de

apel de a fi restituită în natură suprafața de teren de 108 mp, așa încât va fi

casată decizia și rejudecându-se procesul va fi respins apelul declarat de

reclamantă împotriva hotărârii primei instanțe.

Nu poate fi primită,

însă, critica formulată de recurenta pârâtă prin care s-a susținut că persoana

îndreptățită la măsuri reparatorii nu a depus, în termenul prevăzut de lege,

actele doveditoare ale dreptului de proprietate.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 10/2001,

anterior modificărilor dispuse prin Legea nr. 247/2005, actele doveditoare ale

dreptului de proprietate, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă

această calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o dată cu aceasta sau în

termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a legii. Acest termen

a fost prelungit, ulterior, până la data de 1 iulie 2003 (Legea nr. 289/2003).

Dar, termenul pentru depunerea actelor doveditoare ale dreptului de

proprietate, precum și, în cazul moștenitorilor, care atestă această calitate,

este doar un termen de recomandare. în fața instanțelor judecătorești, actele

menționate pot fi depuse potrivit prevederilor C. proc. civ. care reglementează

administrarea dovezilor cu înscrisuri.

Respinge

recursul declarat de reclamanta B.M.A. împotriva deciziei nr. 111 A din 14

aprilie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă.

Admite recursul

pârâtei SC F.D.F.E.E.E.M.N. SA, sucursala Galați, împotriva aceleiași hotărâri,

pe care o casează.

Respinge apelul

declarat de reclamanta B.M.A. împotriva sentinței nr. 781 din 8 aprilie 2005,

pronunțată de Tribunalul Galați, secția civilă, pe care o păstrează.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-11-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7386/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin notificarea din 13 iunie 2001 petentul N.F. a solicitat restituirea în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, imobilul situat în Galați, compus din 2
ÎCCJ 2011-10-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7318/2011
, prin care s-a respins cererea de restituire în natură a terenului și prin care s-a făcut o ofertă de reparație în echivalent. După apariția Legii nr. 247/2005, reclamanta a solicitat din nou unității deținătoare restituirea în natură a im
ÎCCJ 2007-10-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6445/2007
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 23 octombrie 2001 la Tribunalul Vrancea reclamantul M.I. a chemat în judecată pe pârâta SC I.V. SA Focșani și a con
ÎCCJ 2007-11-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7825/2007
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secția civilă, reclamanta A.I.I. a solicitat, în contradictoriu cu intimata SC L.
ÎCCJ 2009-04-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4454/2009
casat decizia nr. 147A din 28 ianuarie 2005 a Curții de Apel Galați, secția civilă, și a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanță. Pentru a se pronunța astfel Înalta Curte a reținut că situația de fapt nu a fost pe deplin stabilit
Sursă