ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5082/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 365 din 28 martie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 5462/3/2005, s-au hotărât următoarele: În baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.I. la 6 ani închisoare. În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 756 din 21 aprilie 2003, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București și s-a contopit restul de 403 zile închisoare rămas neexecutat din această pedeapsă, ca pedeapsă aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a computat prevenția inculpatului de la 23 februarie 2005 până la 28 martie 2006 și perioada de la 13 martie 2003 până la 2 februarie 2005. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. S-a luat act că partea vătămată F.F. nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească suma de 3.500.000 ROL cheltuieli judiciare către stat. Instanța și-a argumentat soluția prin aceea că în data de 23 februarie 2005, inculpatul A.I., în timp ce se afla într-un mijloc de transport în comun, l-a deposedat, prin violență și amenințare, pe partea vătămată F.F., de mai multe obiecte vestimentare.

S-a reținut că, fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen. S-a constatat că, din fișa de cazier judiciar a rezultat că prin sentința penală nr. 756 din 21 aprilie 2003, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, rămasă definitivă prin apelare, inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. f) C. pen., fiind arestat la data de 13 martie 2003 și liberat condiționat la data de 2 februarie 2005. Sentința a fost apelată de către inculpatul A.I. care o critică sub aspectul individualizării pedepsei aplicate în sensul coborârii acesteia, având în vedere atitudinea sa procesuală de recunoaștere a faptei.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă și judicioasă analiză a tuturor criteriilor de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., apreciind just asupra cuantumului pedepsei menit să creeze posibilitatea formulării unei noi atitudini față de valorile sociale ocrotite de normele penale. Așa fiind, prin decizia penală nr. 382/ A din 11 mai 2006, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de A.I. împotriva sentinței penale nr. 365 din 28 martie 2006 pronunțată de Tribunalul București. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând reducerea acesteia prin aplicarea art. 74 lit. b) și c) C. pen.

Examinând cauza se constată că recursul este nefondat. Pedeapsa aplicată a fost just individualizată, s-a dat eficiență tuturor criteriilor prevăzute la dispozițiile art. 72 C. pen., iar aplicarea circumstanțelor atenuante nu se justifică nici în raport de gradul concret de pericol social al faptei și nici de recidiva inculpatului. Așa fiind, cum alte motive care avute în vedere din oficiu și care să conducă la casarea hotărârii nu sunt, urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să se respingă recursul declarat de inculpatul A.I., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.I. împotriva deciziei penale nr. 382/ A din 11 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 23 februarie 2005, la 7 septembrie 2006. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 320 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 septembrie 2006.