ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5082/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 365

din 28 martie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în

dosarul nr. 5462/3/2005, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 211 alin. (2) lit.

c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.I.

la 6 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen., s-a

revocat liberarea condiționată a inculpatului din pedeapsa de 3 ani închisoare

aplicată prin sentința penală nr. 756 din 21 aprilie 2003, pronunțată de

Judecătoria Sectorului 1 București și s-a contopit restul de 403 zile

închisoare rămas neexecutat din această pedeapsă, ca pedeapsă aplicată în

prezenta cauză, inculpatul urmând să execute 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

computat prevenția inculpatului de la 23 februarie 2005 până la 28 martie 2006

și perioada de la 13 martie 2003 până la 2 februarie 2005.

În baza art. 350 alin. (1) C.

proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a luat act că partea

vătămată F.F. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul să plătească suma de 3.500.000 ROL cheltuieli

judiciare către stat.

Instanța și-a argumentat

soluția prin aceea că în data de 23 februarie 2005, inculpatul A.I., în timp ce

se afla într-un mijloc de transport în comun, l-a deposedat, prin violență și

amenințare, pe partea vătămată F.F., de mai multe obiecte vestimentare.

S-a reținut că, fapta

săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.

S-a constatat că, din fișa

de cazier judiciar a rezultat că prin sentința penală nr. 756 din 21 aprilie

2003, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, rămasă definitivă prin

apelare, inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. f) C. pen., fiind

arestat la data de 13 martie 2003 și liberat condiționat la data de 2 februarie

2005.

Sentința a fost apelată de

către inculpatul A.I. care o critică sub aspectul individualizării pedepsei

aplicate în sensul coborârii acesteia, având în vedere atitudinea sa procesuală

de recunoaștere a faptei.

Analizând sentința apelată

prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin.

(2) C. proc. pen., Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă și

judicioasă analiză a tuturor criteriilor de individualizare prevăzută de art. 72

C. pen., apreciind just asupra cuantumului pedepsei menit să creeze

posibilitatea formulării unei noi atitudini față de valorile sociale ocrotite

de normele penale.

Așa fiind, prin decizia

penală nr. 382/ A din 11 mai 2006, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de

A.I. împotriva sentinței penale nr. 365 din 28 martie 2006 pronunțată de

Tribunalul București.

Împotriva deciziei a

declarat recurs inculpatul, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei,

solicitând reducerea acesteia prin aplicarea art. 74 lit. b) și c) C. pen.

Examinând cauza se constată

că recursul este nefondat.

Pedeapsa aplicată a fost

just individualizată, s-a dat eficiență tuturor criteriilor prevăzute la

dispozițiile art. 72 C. pen., iar aplicarea circumstanțelor atenuante nu se

justifică nici în raport de gradul concret de pericol social al faptei și nici

de recidiva inculpatului.

Așa fiind, cum alte motive

care avute în vedere din oficiu și care să conducă la casarea hotărârii nu

sunt, urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să

se respingă recursul declarat de inculpatul A.I., cu obligarea acestuia la

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul A.I. împotriva deciziei penale nr. 382/ A din

11 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu

minori și de familie.

Deduce din pedeapsa

aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 23 februarie 2005, la

7 septembrie 2006.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 320 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100

lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,

azi 7 septembrie 2006.