ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2205/2006

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția civilă, la 3 februarie 2005, M.O. a solicitat, în contradictoriu cu Primarul municipiului Timișoara, anularea dispoziției nr. 68 din 18 ianuarie 2005 emisă de primar. În motivarea contestației s-a arătat că imobilul ce a aparținut autorilor contestatorului a fost rechiziționat prin decizia nr. 20842 din 4 august 1949 a fostului Comitet provizoriu al comunei urbane Timișoara, iar în baza Decretului nr. 511/1955 s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român. Prin sentința civilă nr. 746 din 25 aprilie 2005 Tribunalul Timiș, secția civilă, a respins contestația ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că încă de la data preluării imobilului, acesta a fost dat în administrarea Întreprinderii S. Timișoara, actuală SC T. SA iar în momentul în care a fost rezolvată notificarea, pe suprafața de 119 mp nu mai figurau construcții, acestea fiind doar pe suprafața de 398 mp și nr. top. 7238/2 a fost transcris într-o altă carte funciară în favoarea SC T. SA Pentru acordarea de despăgubiri, contestatorul se poate adresa deținătorului construcțiilor, și nu Primăriei Timișoara. Apelul declarat de contestator împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr. 1717 din 15 septembrie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Sentința a fost schimbată în tot, a fost admisă în parte contestația și primarul a fost obligat să emită o dispoziție suplimentară de ofertă de despăgubiri pentru construcțiile demolate din Timișoara, C.F.

Timișoara, nr. top. 7238 și 7238/1, în condițiile Legii nr. 10/2001. În considerentele deciziei sale, instanța de apel a arătat că potrivit evidențelor de carte funciară, imobilul revendicat de reclamant a fost trecut în anul 1949 în proprietatea statului român pe acest teren fiind edificată o construcție care ulterior a fost demolată. Împrejurarea că acest imobil a fost dat în administrarea SC T. SA , nu exonerează statul român, prin Primarul municipiului Timișoara, de soluționarea notificării sub aspectul acordării de despăgubiri pentru construcțiile existente și demolate, întrucât potrivit legii, primarul trebuie să soluționeze aceste notificări, iar pe de altă parte, imobilul a fost preluat în proprietatea statului român.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către Primarul municipiului Timișoara, critica, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., vizând următoarele aspecte: Prin referatul Biroului Locuințe din 5 iulie 2001 și referatul Comisiei tehnice de aplicare a Legii nr. 10/2001 din aceeași dată, se afirmă că imobilul din str. G. nu figurează și nu a figurat niciodată în evidențele Direcției Patrimoniu. Pentru aceste motive, decizia prin care primarul a respins cererea de acordare de măsuri reparatorii este legală și temeinică. Prin întâmpinare, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate prin motivele de recurs și în raport de probele administrate înaintea instanțelor de fond, Curtea a apreciat că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente: Recurenta și-a întemeiat critica pe faptul că imobilul pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii în sistemul Legii nr. 10/2001 nu figurează în evidențele sale. Totuși, chiar în cuprinsul recursului arată că pe terenul rechiziționat de la autorii contestatorului, au fost edificate lucrări de utilitate publică. În aceste condiții, conformându-se deciziei date de instanța de apel, primarul urmează să emită dispoziția prin care să constate dreptul contestatorului la măsuri reparatorii, urmând ca acesta să se adreseze apoi Secretariatului Comisiei Centrale, în condițiile reglementate de art. 16 și urm. din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Drept urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins cu consecința păstrării hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de Primarul municipiului Timișoara împotriva deciziei civile nr. 1717 din 15 septembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2006.