ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 184/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 184/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1929/PI din
20 iulie 2006, Tribunalul Timiș a respins cererea formulată de reclamanta K.M.,
în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Timișoara, Consiliul local
al municipiului Timișoara și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima instanță a reținut că în cartea funciară nr. 1227 Timișoara, la data de 6
iulie 1977, a fost înscris dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață
de 644 mp în favoarea numitei A.E., cu titlu de moștenire. Aceasta a dobândit
dreptul de proprietate și asupra construcției, iar „la data de 1 noiembrie
1992, imobilul casă trece în favoarea numitei M.C. cu titlu de moștenire
testamentară”. Terenul aferent construcțiilor „a trecut în favoarea statului,
potrivit dispozițiilor legale din perioada respectivă”.
A reținut prima instanță, că
reclamanta are calitate de persoană îndreptățită cu privire la construcții,
însă, cu privire la teren, cererea este neîntemeiată, deoarece terenul a trecut
în proprietatea statului de la numita A.E.
Pentru construcțiile demolate s-a
propus acordarea de despăgubiri în condițiile art. 16 Titlul VII din Legea nr.
247/2005 și s-a dispus trimiterea dosarului Secretariatului Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor. Față de procedura legală stabilită de acest
text, cererea privind reevaluarea despăgubirilor și acordarea acestora la
valoarea reală a imobilului nu este întemeiată.
Curtea de Apel Timișoara, prin
decizia civilă nr. 469 din 25 octombrie 2007, a admis apelul declarat de
reclamanta K.M., însușit de moștenitorul ei legal K.V., împotriva acestei
sentințe, a schimbat sentința apelată, a admis acțiunea formulată de
reclamantă, continuată de moștenitorul acesteia și a dispus anularea în parte a
dispoziției nr. 47 din 5 ianuarie 2006, emisă de Primarul municipiului
Timișoara, respectiv a punctului 1 al dispozitivului.
A fost obligată pârâta să restituire
reclamantului în natură parcela de teren nr. top. 30674/1/1/b în suprafață de
600 mp, rezultată din dezmembrarea parcelei înscrisă inițial în C.F. 70366
Timișoara, nr. top. 30674/1/1 de 7511 mp, conform expertizei efectuate în cauză
de ing. A.C., să stabilească în favoarea aceluiași reclamant despăgubirile
cuvenite pentru terenul în suprafață de 44 mp care nu poate fi restituit în
natură și să înainteze respectiva dispoziție împreună cu întreaga documentație
aferentă acesteia, Secretariatului Comisiei Centrale pentru Acordarea
Despăgubirilor.
Instanța de apel a reținut că prin
notificările nr. 212 din 13 iulie 2001 și nr. 81 din 8 august 2001, K.M. a
solicitat restituirea terenului în suprafață de 644 mp, situat în Timișoara,
preluat de stat conform Legii nr. 58/1974. Reclamanta a solicitat și
despăgubiri pentru construcțiile expropriate după dobândirea lor prin
testament, iar prin dispoziția nr. 47/2006 emisă de Primarul municipiului
Timișoara au fost admise în parte pretențiile reclamantei, fiind stabilite
despăgubiri pentru construcții.
La punctul 1 din decizie, contestat
de reclamantă, s-a menționat că se respinge solicitarea pentru restituirea
terenului, deoarece preluarea lui conform Legii nr. 58/1974 nu cade sub
incidența Legii nr. 10/2001.
A reținut instanța de apel, că în
testamentul întocmit de proprietara bunului s-a menționat că aceasta nu avea moștenitori
legali rezervatari și, pentru că terenul a fost preluat direct din patrimoniul
testatoarei, după intrarea în vigoarea a Legii nr. 10/2001 vocație la
restituirea terenului ar fi avut aceasta.
A.E. nu era în viață la data
intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, însă reclamanta, în calitate de
beneficiară a unui testament universal, are dreptul de a solicita și obține
măsurile reparatorii prevăzute de această lege, conform art. 4 alin. (2), care
conferă acest drept și moștenitorilor legali sau testamentari.
Conform variantei finale a
expertizei efectuate de ing. A.C., care se coroborează cu conținutul avizului
unic nr. 1361/2004 emis de Primăria Municipiului Timișoara, „porțiunea de teren
de 600 mp cu nr. top. 30674/1/b, rezultată din dezmembrarea parcelei inițiale
cu nr. top. 30674/1/1 din C.F. 70366 Timișoara”, este liberă de construcții și
utilități și poate fi restituită în natură.
Pentru terenul în suprafață de 44 mp
care nu poate fi restituit în natură, pârâtul Primarul Municipiului Timișoara are
obligația să stabilească despăgubiri și să înainteze dispoziția împreună cu
întreaga documentație Secretariatului Comisiei Centrale pentru Acordarea
Despăgubirilor.
Împotriva acestei hotărâri au
declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor (în prezent
Ministerul Finanțelor Publice), prin D.G.F.P. Timiș, Primarul municipiului
Timișoara și Consiliul local al municipiului Timișoara.
Recurentul Ministerul Economiei și
Finanțelor (în prezent Ministerul Finanțelor Publice), invocând art. 304 pct. 9
C. proc. civ., a arătat că a fost admis apelul, deși tribunalul a făcut o
analiză temeinică a înscrisurilor depuse la dosar.
A susținut recurentul, că dreptul de
proprietate asupra terenului a fost înscris în favoarea numitei A.E. cu titlu
de moștenire, iar în favoarea numitei K.M. a trecut cu titlu de moștenire
testamentară numai casa. Terenul aferent construcțiilor a trecut în
proprietatea statului, conform dispozițiilor legale din acea perioadă.
Recurentul a mai arătat că
reclamanta are calitate de persoană îndreptățită numai pentru construcții, iar
privitor la pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și
Finanțelor în mod corect prima instanță a respins acțiunea pe considerentul că
dispoziția a fost emisă de Primarul municipiului Timișoara.
Recurenții Primarul municipiului
Timișoara și Consiliul local al municipiului Timișoara, invocând art. 304 pct.
8 și 9 C. proc. civ., au arătat că prin dispoziția contestată au fost respinse
cele două notificări, deoarece terenul în suprafață de 644 mp, situat în
Timișoara, preluat de stat în baza Legii nr. 58/1974, nu intră sub incidența
Legii nr. 10/2001.
Au arătat recurenții că, potrivit
art. 30 din Legea nr. 58/1974, dobândirea terenurilor era posibilă numai prin
moștenire legală, iar, în caz de înstrăinare, inclusiv prin testament, terenul
trecea în proprietatea statului, devenind inalienabil și imprescriptibil.
Notificatoarea K.M., în calitatea ei
de moștenitoare testamentară, a dobândit dreptul numai asupra construcției.
Dreptul acesteia asupra construcției a fost înscris în C.F. nr. 53549
Timișoara, pentru teren fiind înscris dreptul de proprietate al statului.
Prin Decretul nr. 354/1989
construcția a fost preluată de stat prin expropriere, iar, conform art. 1.4
lit. C) din H.G. nr. 498/2003, preluările de terenuri făcute în baza Legii nr.
58/1974 nu cad sub incidența Legii nr. 10/2001. Modul de dobândire a dreptului
de proprietate asupra terenurilor trecute în proprietatea statului în baza
Legii nr. 58/1974 fiind reglementat prin Legea nr. 18/1991, republicată, greșit
instanța de apel a reținut că sunt incidente dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Au mai susținut recurenții, că Legea
nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 247/2005 „a prevăzut un termen în vederea
depunerii cererii pentru dobândirea terenului trecut în proprietatea statului
în baza Legii nr. 58/1974, însă reclamanta nu a urmat procedura prevăzută de
această lege”.
Analizând recursurile, în limita
criticilor formulate care fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., se constată că nu sunt fondate.
Recurenții Primarul municipiului
Timișoara și Consiliul local al municipiului Timișoara au invocat și art. 304
pct. 8 C. proc. civ., însă nu au formulat critici care să facă posibilă
încadrarea în acest text.
Susținerea recurentului Ministerul
Economiei și Finanțelor (în prezent Ministerul Finanțelor Publice) că
reclamanta care a dobândit dreptul de proprietate numai asupra construcției nu
are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru terenul
aferent construcției nu este întemeiată. De asemenea, sunt neîntemeiate
susținerile recurenților-pârâți Primarul municipiului Timișoara și Consiliul
local al municipiului Timișoara că regimul juridic al terenului preluat de stat
în baza Legii nr. 58/1974 este stabilit de Legea nr. 18/1991, că reclamanta
trebuia să urmeze procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 și că terenul nu
face obiectul Legii nr. 10/2001.
În raport de înscrisurile depuse la
dosar, terenul care face obiectul notificării, aferent construcției dobândită
de legatara K.M., a trecut în proprietatea statului la data de 5 august 1982,
când a decedat fosta proprietară A.E.
Ulterior, prin Decretul de
expropriere nr. 354/1989, a fost preluată de stat din proprietatea
moștenitoarei testamentare, reclamanta K.M., și construcția dobândită de
aceasta prin legat.
Regimul juridic al terenurilor
preluate de stat în condițiile art. 30 din Legea nr. 58/1974 este stabilit prin
Legea nr. 18/1991 în favoarea dobânditorilor construcției, pentru care este
prevăzut dreptul de a obține titlul de proprietate, însă, față de conținutul
art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, terenul aferent construcției are
regimul juridic stabilit de text numai în ipoteza existenței construcției.
În acest sens, art. 36 alin. (3) din
Legea nr. 18/1991 dispune „Terenurile atribuite în folosință pe durata
existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării
terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din
Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților
urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de
folosință a terenului, proprietari ai locuințelor”.
În ipoteza în care, ulterior
înstrăinării, construcția proprietatea dobânditorului a fost preluată și mai
apoi demolată, potrivit art. 1.4 lit. C) din H.G. nr. 250/2007, regimul juridic
al terenului rămâne supus incidenței Legii nr. 10/2001 în favoarea
proprietarului terenului de la data trecerii acestuia în proprietatea statului
sau a moștenitorilor acestuia, deoarece dobânditorul construcției demolate nu
mai are dreptul/vocația de a obține titlul de proprietate pentru terenul
aferent construcției, în condițiile Legii nr. 18/1991.
Prin urmare, în prezenta cauză,
construcția fiind preluată de stat ulterior dobândirii ei prin testament de
către legatară (autoarea intimatului) și demolată, terenul are regimul juridic
prevăzut de Legea nr. 10/2001.
Intimatul K.V., moștenitor al
reclamantei K.M., are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii,
deoarece autoarea sa a avut acest drept în calitate de moștenitoare
testamentară a fostei proprietare A.E.
Față de prevederile art. 3 din Legea
nr. 10/2001, dreptul la măsuri reparatorii există în favoarea proprietarului
terenului la data trecerii acestuia în proprietatea statului (în speță A.E.),
însă art. 4 alin. (2) din lege dispune că de prevederile legii beneficiază și
moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, iar
K.M. a avut, conform testamentului aflat la fila 23 din dosarul instanței de
apel, calitatea de moștenitoare testamentară a defunctei pentru întreaga avere
mobilă și imobilă.
Terenul făcând obiectul Legii nr.
10/2001, susținerea recurenților Primarul municipiului Timișoara și Consiliul
local al municipiului Timișoara că reclamanta K.M. trebuia să formuleze cerere
în baza Legii nr. 18/1991 nu este întemeiată.
În privința pârâtului Statul Român
reprezentat de Ministerul Finanțelor, prin sentința primei instanțe s-a reținut
că „acțiunea urmează a fi respinsă întrucât dispoziția atacată a fost emisă de
Primarul municipiului Timișoara”, iar prin decizia atacată acest pârât nu a
fost obligat la executarea vreunei prestații.
Pentru considerentele expuse,
recursurile declarate de pârâți vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de
pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor (în prezent Ministerul Finanțelor
Publice), prin D.G.F.P. Timiș, Primarul municipiului Timișoara și Consiliul
local al municipiului Timișoara împotriva deciziei nr. 469 din 25 octombrie
2007 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 ianuarie
2009.