ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 728/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.

167 din 5 iulie 2006 pronunțată în dosar nr. 2574/2/2006 al Curții de Apel

București s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și în

consecință s-a dispus declinarea competenței soluționării acțiunii în anularea

hotărârii arbitrale nr. 350 din 16 decembrie 2005 a Curții de Arbitraj

Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în

favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut, în esență, că prin hotărârea anterior menționată

s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC G.T. SA împotriva pârâtei A.V.A.S.

și s-a constatat că, creanța pârâtei în sumă de 3.228.183,22 dolari S.U.A. este

diminuată cu 50.000 dolari S.U.A.

Dat fiind faptul că această

creanță derivă din contractul nr. 1012 din 17 octombrie 1991 încheiat între

reclamantă și B. prin care această entitate bancară a devenit creditorul

reclamantei și că ulterior prin contractul nr. 090575 din 7 iulie 1999 a fost

cesionată către A.V.A.S., fiind o creanță bancară neperformantă, în absența

unei clauze compromisorii, conform art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998, revenea

Curții de Apel București, competența soluționării cauzei în fond. Prin urmare,

în temeiul art. 365 alin. (1), raportat la art. 392 C. proc. civ., Înalta Curte

de Casație și Justiție are competența soluționării acțiunii în anularea

hotărârii arbitrale, nefiind exceptată prin dispozițiile art. 365 C. proc. civ.

Împotriva acestei soluții a

declarat recurs reclamanta criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs

se invocă faptul că în mod greșit instanța a admis excepția necompetenței

materiale în condițiile în care clauza compromisorie stipulată în convenția

angajament nr. 1012 din 17 octombrie 1991 a atras competența Curții de Arbitraj

Comercial Internațional, astfel încât în temeiul art. 365 C. proc. civ., curtea

de apel are competența materială în soluționarea acțiunii în anulare.

De altfel, într-un litigiu

arbitral anterior între aceleași părți s-a stabilit în mod irevocabil

competența curții de apel în soluționarea acțiunii în anularea hotărârii

arbitrale.

Analizând recursul formulat

prin prisma motivelor invocate raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., Curtea constată că acesta este întemeiat, admițându-l ca atare

conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, litigiul dintre

părți a fost supus în temeiul clauzei compromisorii stipulate în convenția

angajament nr. 112 din 17 octombrie 1991 competenței Curții de Arbitraj

Comercial Internațional de pe lângă C.C.I.R., creanța litigioasă fiind ulterior

cesionată de către B., către A.V.A.S. Întrucât, în contractul de cesiune nu

exista mențiunii, clauza compromisorie și-a păstrat valabilitatea, ca atare

tribunalul arbitral fiind competent să soluționeze cererea de arbitrare și

respectiv curtea de apel, acțiunea în anularea acestei hotărâri.

De altfel, competența

materială a curții de apel în soluționarea acțiunii în anulare a fost în mod

irevocabil stabilită prin încheierea din 18 noiembrie 2002 pronunțată în dosar nr.

349/2002 al Curții Supreme de Justiție prin care s-a respins excepția

necompetenței acestei instanțe în examinarea unei hotărâri arbitrale pronunțate

de tribunalul arbitral în temeiul clauzei compromisorii stabilite prin

Convenția Angajament nr. 1012 din 17 octombrie 1991, adică aceeași care a

generat prezentul litigiu.

În consecință, reținând ca

fiind întemeiate criticile formulate, recursul a fost admis iar hotărârea

modificată în sensul respingerii excepției necompetenței materiale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC G.T. SA București împotriva sentinței nr. 167 din 5 iulie 2006 a

Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, pe care o modifică în

sensul că respinge excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 februarie 2007.