ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 235/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 235/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ.,
asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului
Galați, secția civilă, la 5 noiembrie 2003, reclamanta D.M. a chemat în
judecată pe pârâtul Consiliul Local Galați pentru ca instanța, prin hotărârea
ce o va pronunța, să dispună anularea dispoziției nr. 272/SR din 13 octombrie
2003 a Primăriei municipiului Galați și obligarea pârâtului la acordarea de
măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul situat în Galați.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a
arătat că în mod greșit s-a considerat că reclamanta nu a făcut dovada
dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat conform Decretului nr.
141/1988 precum și a vocației la moștenirea ultimului deposedat.
Prin sentința civilă nr. 365 din 14 aprilie 2004
Tribunalul Galați, secția civilă, a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că au fost
încălcate prevederile art. 3, art. 4 și art. 22 din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe
a fost admis prin decizia civilă nr. 634 A din 26 mai 2005 a Curții de Apel
Galați, secția civilă. A fost obligat Primarul municipiului Galați să emită
dispoziție prin care să se constate că valoarea despăgubirilor la care este
îndreptățită reclamanta este de 554.195.000 lei.
În considerentele deciziei sale, instanța de apel a
reținut că reclamanta a făcut dovada proprietății, a întinderii acesteia și a
modului de trecere la stat a terenului. Cu privire la măsura reparării, din
raportul de expertiză a rezultat că imobilul era constituit din suprafața de
200 mp teren și construcție, respectiv, o locuință compusă din două camere,
magazie și chiler din paiantă, în prezent demolată. Valoarea acestui imobil
este de 554.195.000 lei. Legea nr. 10/2001 nu prevede modalitatea de reparare
prin acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilele expropriate ci numai
prin titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare
sau în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în
funcție de opțiunea persoanei îndreptățite.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs
Consiliul Local al municipiului Galați, reprezentat de primar, învederând
faptul că instanța de apel a aplicat greșit prevederile Legii nr. 10/2001.
Examinând recursul, Curtea a apreciat că a fost
învestită de o persoană care nu are calitate procesuală în calea de atac,
pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a
chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al municipiului Galați.
Totuși, încă de la primul termen de judecată în
citativul încheierilor a figurat în calitate de pârâtă Primăria municipiului
Galați.
Prima instanță a pronunțat sentința în contradictoriu
cu Primăria municipiului Galați, iar instanța de apel l-a obligat pe Primarul
municipiului Galați să emită dispoziție conform Legii nr. 10/2001.
Conform art. 21 alin. (1) teza I din Legea nr.
215/2001 a administrației publice locale,
autoritățile administrației publice prin care se realizează
autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și
orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
Atribuțiile consiliului local sunt prevăzute de art.
38 din lege, iar atribuțiile primarului, de art. 68.
Primarul și consiliul local sunt autorități
administrative distincte, astfel încât nu se poate considera că un act de
procedură săvârșit de una dintre aceste autorități aparține, în egală măsură,
și celeilalte. Dacă, așa cum s-a întâmplat în speță, în cererea de recurs
figurează consiliul local iar primarul este reprezentantul consiliului local,
problema calității procesuale se apreciază în raport cu consiliul iar nu cel
care are numai calitatea de reprezentant.
Ca regulă, hotărârea pronunțată în materie civilă are
putere de lucru judecat relativă, în sensul că este opozabilă numai părților
din proces și succesorilor în drepturi ale părților. Tocmai de aceea,
legitimarea procesuală în calea de atac este apreciată în raport de prezența
părții în etapele procesuale anterioare.
În speță, deși în cadrul procesual inițial fixat de
reclamantă figura Consiliul Local al municipiului Galați, prin pronunțarea
hotărârilor de fond în contradictoriu cu alte autorități, consiliul nu mai are
posibilitatea atacării unor hotărâri care nu-i sunt opozabile.
Împrejurarea că recurentul este reprezentat de primar
nu poate justifica o altă soluție, de vreme de primarul are doar calitatea de
reprezentant în justiție, parte în recurs fiind consiliul. Or, consiliul este o
instituție cu atribuții distincte de cele ale primarului, motiv pentru care nu
se poate considera că s-a îndeplinit cerința privitoare la calitatea procesuală
a recurentului prin reprezentarea acestuia de către primar.
Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art.
312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca fiind formulat de o
persoană lipsită de calitate procesuală activă, cu consecința rămânerii
irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
Consiliul Local al municipiului Galați, reprezentat de primar, împotriva
deciziei civile nr. 634 A din 26 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel Galați,
secția civilă, ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală
activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 10 ianuarie 2006.