ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 235/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 235/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția civilă, la 5 noiembrie 2003, reclamanta D.M. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local Galați pentru ca instanța, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea dispoziției nr. 272/SR din 13 octombrie 2003 a Primăriei municipiului Galați și obligarea pârâtului la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul situat în Galați. În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că în mod greșit s-a considerat că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat conform Decretului nr. 141/1988 precum și a vocației la moștenirea ultimului deposedat.
Prin sentința civilă nr. 365 din 14 aprilie 2004 Tribunalul Galați, secția civilă, a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că au fost încălcate prevederile art. 3, art. 4 și art. 22 din Legea nr. 10/2001. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr. 634 A din 26 mai 2005 a Curții de Apel Galați, secția civilă. A fost obligat Primarul municipiului Galați să emită dispoziție prin care să se constate că valoarea despăgubirilor la care este îndreptățită reclamanta este de 554.195.000 lei. În considerentele deciziei sale, instanța de apel a reținut că reclamanta a făcut dovada proprietății, a întinderii acesteia și a modului de trecere la stat a terenului.
Cu privire la măsura reparării, din raportul de expertiză a rezultat că imobilul era constituit din suprafața de 200 mp teren și construcție, respectiv, o locuință compusă din două camere, magazie și chiler din paiantă, în prezent demolată. Valoarea acestui imobil este de 554.195.000 lei. Legea nr. 10/2001 nu prevede modalitatea de reparare prin acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilele expropriate ci numai prin titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Consiliul Local al municipiului Galați, reprezentat de primar, învederând faptul că instanța de apel a aplicat greșit prevederile Legii nr. 10/2001.
Examinând recursul, Curtea a apreciat că a fost învestită de o persoană care nu are calitate procesuală în calea de atac, pentru următoarele considerente: Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al municipiului Galați. Totuși, încă de la primul termen de judecată în citativul încheierilor a figurat în calitate de pârâtă Primăria municipiului Galați. Prima instanță a pronunțat sentința în contradictoriu cu Primăria municipiului Galați, iar instanța de apel l-a obligat pe Primarul municipiului Galați să emită dispoziție conform Legii nr. 10/2001. Conform art. 21 alin. (1) teza I din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
Atribuțiile consiliului local sunt prevăzute de art. 38 din lege, iar atribuțiile primarului, de art. 68. Primarul și consiliul local sunt autorități administrative distincte, astfel încât nu se poate considera că un act de procedură săvârșit de una dintre aceste autorități aparține, în egală măsură, și celeilalte. Dacă, așa cum s-a întâmplat în speță, în cererea de recurs figurează consiliul local iar primarul este reprezentantul consiliului local, problema calității procesuale se apreciază în raport cu consiliul iar nu cel care are numai calitatea de reprezentant. Ca regulă, hotărârea pronunțată în materie civilă are putere de lucru judecat relativă, în sensul că este opozabilă numai părților din proces și succesorilor în drepturi ale părților.
Tocmai de aceea, legitimarea procesuală în calea de atac este apreciată în raport de prezența părții în etapele procesuale anterioare. În speță, deși în cadrul procesual inițial fixat de reclamantă figura Consiliul Local al municipiului Galați, prin pronunțarea hotărârilor de fond în contradictoriu cu alte autorități, consiliul nu mai are posibilitatea atacării unor hotărâri care nu-i sunt opozabile. Împrejurarea că recurentul este reprezentat de primar nu poate justifica o altă soluție, de vreme de primarul are doar calitatea de reprezentant în justiție, parte în recurs fiind consiliul. Or, consiliul este o instituție cu atribuții distincte de cele ale primarului, motiv pentru care nu se poate considera că s-a îndeplinit cerința privitoare la calitatea procesuală a recurentului prin reprezentarea acestuia de către primar.
Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge recursul declarat de Consiliul Local al municipiului Galați, reprezentat de primar, împotriva deciziei civile nr. 634 A din 26 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 ianuarie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.