ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 724/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 724/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față,
Prin contestația la
Dispoziția nr. 1093/SR din 16 decembrie2004 emisă de Primăria
Municipiului Galați, reclamantul I.I. a cerut despăgubiri prin
echivalent bănesc la valoarea actuală pentru imobilul situat în
Galați compus din casă locuit, anexe gospodărești și
suprafața de 400 mp teren împrejmuit cu gard din scândură și
fier.
Contestația a fost
respinsă prin sentința civilă nr. 1353 din 26 septembrie 2005 a
Tribunalului Galați, reținându-se că terenul, aferent casei în
suprafață de 400 mp, a intrat în proprietatea statului, conform Legii
nr. 58/1974, că imobilul construcția în suprafață de 132,84
mp din care suprafață utilă de 107,06 mp a fost expropriat prin
Decretul nr. 312/1986 și, ulterior, a fost demolat pentru care
proprietarul ar fi fost despăgubit cu suma de 42.079 lei.
S-a conchis că în condiția în care imobilul nu mai putea fi
restituit în natură s-a făcut o ofertă de 262.294.874 lei vechi.
Reclamantul, însă, a fost de
acord cu evaluarea, urmând a fi despăgubit sub forma de titluri de valoare
nominală.
Se reține că s-a acceptat
oferta, însă s-a apreciat că obiectul ofertei cuprinde doar
construcția nu și terenul, care n-a fost nicicând proprietatea sa.
S-a apreciat că anularea
dispoziției i-ar crea reclamantului o situație mai grea în propria
cale de atac, având în vedere că valoarea terenului este mult mai mare
decât cea a unei locuințe cu pereții din paiantă, învelită
cu tablă, construită în anul 1934, din care s-ar deduce suma de
42.079 lei încasată deja.
S-a reținut că potrivit
modificărilor Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005,
despăgubirile în echivalent se acordă doar conform Titlului VII din
lege.
Ulterior, apelul reclamantului a
fost admis împotriva sus-numitei sentințe, ce a fost schimbată în tot
sensul că, admițându-se contestația, s-a dispus modificarea
dispoziției nr. 1093/SR/2004 a Primarului Municipiului Galați și
s-a constatat că reclamantul are dreptul la despăgubiri prin
echivalent bănesc pentru casă și teren de 400 m, nu numai pentru
casă.
În sensul menționat mai sus s-a
dispus prin decizia civilă nr. 35/A din 15 februarie 2006 a Curții de
Apel Galați, unde s-a reținut că reclamantul a făcut
deplina dovadă a dreptului de proprietate asupra imobilului, alcătuit
din casă și teren, precum și a calității de
persoană îndreptățită, considerându-se greșit la fond
că admiterea contestației ar apărea ca o încălcare a
principiului neagravării situației în propria cale de atac.
Împotriva susnumitei decizii a
declarat recurs Primăria Municipiului Galați care, invocând
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susține greșita
aplicare a legii.
Astfel, recurenta arată că
restituirea prin echivalent sub forma despăgubirilor bănești
este o modalitate de reparație ce nu mai e prevăzută de lege.
Anume susține că art. 24
alin. (2) din Legea nr. 10/2001 a fost abrogat conform pct. 57 al art. I Titlul
I din Legea nr. 247/2005.
În același context arată
și asupra prerogativelor Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor care verifică și legalitatea respingerii cererii
de restituire în natură, potrivit Titlului VII art. 16 alin. (4) din Legea
nr. 247/2005.
Mai arată că măsurile
reparatorii privind terenul trecut la stat conform Legii nr. 58/1974 nu pot
să fie acordate prin Legea nr. 10/2001, nefăcând obiectul acestui din
urmă act normativ.
Sub acest aspect, precizează
că intimatul este succesor testamentar, astfel că terenul a trecut la
stat, în baza Legii nr. 58/1974.
De asemenea, indică faptul
că în procedura precedentă măsurile reparatorii, atestate la
suma de 202.976.541 lei, exclud terenul, astfel că suma cuprinde numai
valoarea construcției demolate, iar cuantumul precizat n-a fost contestat,
reclamantul acceptând titluri de valoare.
Deliberând asupra recursului, el se
privește întemeiat astfel:
Măsurile reparatorii prin
echivalent prevăzute de Legea nr. 10/2001 nu mai pot fi acordate în modalitatea
despăgubirilor bănești, deoarece art. 24 alin. (2) din Legea nr.
10/2001 a fost abrogat, conform pct. 57 al art. I din Titlul I al Legii nr.
247/2005.
De altfel, Legea nr. 247/2005
indică rolul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în acordarea
măsurilor reparatorii, inclusiv în ipoteza respingerii cererilor de
restituire în natură.
Cu privire la conținutul
acestor măsuri se are în vedere că, până la exproprierea în
temeiul Decretului nr. 312/1989, imobilul a fost dobândit de către reclamant
de la autoarea sa, prin legat universal.
Dat fiind natura testamentară a
moștenirii, explică trecerea la stat a terenului conform Legii nr.
58/1974.
De altfel, evaluările
făcute n-au fost contestate de către intimatul însuși ,
însă ele exclud terenul din rațiunile expuse.
Or, în acest caz, se apreciază
că terenul nu poate face obiectul Legii nr. 10/2001, potrivit
excepțiilor prevăzute de art. 8 din lege, ci, cel mult, poate fi
revendicat, de principiu, potrivit Legii nr. 18/1991.
De altfel, este de reținut
că obiectul exproprierii l-a constituit numai edificiul, ulterior demolat
și nu și terenul.
De aceea, în raport de
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aplicându-se greșit legea
de către curtea de apel, se va admite recursul și se va modifica decizia
instanței de apel, respingând apelul împotriva soluției
instanței de fond, ce urmează a fi păstrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Galați prin Primar
împotriva deciziei civile nr. 35 A din 15 februarie 2006 a Curții de Apel
Galați, secția civilă.
Modifică decizia atacată
și în fond respinge apelul declarat de reclamantul I.I. împotriva
sentinței civile nr. 1359 din 26 septembrie2005 a Tribunalului Galați
pe care o păstrează.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2007.