ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3471/2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3471/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.

180, pronunțată la data de 3 februarie 2005 în dosarul nr. 12/2004 al

Tribunalului Comercial Cluj s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta

SC O.P. SRL împotriva pârâtei SC E. SA, iar pârâta a fost obligată să plătească

reclamantei suma de 38.340,98 EURO sau echivalentul acesteia în lei la data

plății, cu dobânda comercială legală calculată din data de 17 ianuarie 2001 și

până la achitarea integrală a debitului precum și cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel,

instanța de fond a reținut că pretențiile reclamantei sunt întemeiate doar în

parte întrucât aceasta nu a suferit un prejudiciu nici direct nici indirect, în

urma livrărilor performelor P.E.T. decât în măsura în care nu a putut să vândă

mai departe bunurile și au rămas în depozitul acesteia ca urmare a constatării

defecțiunilor lor iar conform raportului de expertiză întocmit, prejudiciul

reclamantei este de 38.340,98 EURO.

Împotriva hotărârii

judecătorești amintite anterior a declarat apel în termenul legal reclamanta SC

O.P. SRL solicitând instanței admiterea apelului, modificarea în parte a

hotărârii în sensul admiterii în întregime a acțiunii formulate împotriva

pârâtei și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel Cluj, prin

decizia civilă nr. 170 din 30 mai 2005, a respins apelul ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs, în termen, reclamanta SC O.P. SRL solicitând admiterea lui și

modificarea deciziei în sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat.

În recurs se invocă două

motive de recurs, respectiv cele prevăzute de pct. 9 și 10 C. proc. civ.

deciziei atacate nu sunt analizate și înlăturate motivat toate criticile de

apel invocate, ceea ce face ca decizia recurată să fie practic nemotivată și

deci lovită de nulitate sub acest aspect. Astfel, instanța de apel în loc să

analizeze și să înlăture motivat apărările invocate de pârâtă prin motivarea

apelului reține doar în ce constă prejudiciul efectiv și real cauzat

reclamantei și valoarea acestuia, apreciind ca nefondate susținerile contrare

ale apelantei.

al doilea motiv de recurs se invocă erori de judecată constând în aprecierea

instanței de fond asupra întinderii prejudiciului suferit de reclamantă și

obligației pârâtei de a repara integral acest prejudiciu. Se susține că

aprecierea instanței de fond asupra acestui aspect este contradictorie și chiar

eronată, fiind fondată pe o premisă falsă.

Examinând recursul prin

prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat.

În ceea ce privește primul

motiv de recurs este de observat că, deși se face trimitere la pct. 9 al art. 304

C. proc. civ., nu se invocă aplicarea greșită de către instanță a unor

prevederi legale ci nemotivarea deciziei atacate, motiv ce se încadrează în pct.

8 al art. 304 C. proc. civ.

Examinând decizia atacată

din perspectiva acestei critici se constată că instanța de apel a motivat

soluția de respingere a apelului, răspunzând, chiar dacă sintetic și chiar

succint, la motivele de apel invocate de reclamanta apelantă, situație neavută

în vedere de pct. 8 al art. 304 C. proc. civ. De altfel, chiar recurenta arată

că instanța de apel a motivat decizia utilizând însă o formulă generală,

sintetizată, care o nemulțumește și pe care o asimilează cu nemotivarea.

Astfel, instanța de apel în

motivarea sa face trimitere la proba cu expertiza contabilă examinând și

pronunțându-se asupra prejudiciului efectiv și total cauzat reclamantei și

argumentând, contrar susținerilor reclamantei că acest prejudiciu constă doar

în performele P.E.T. aflate în stoc la societate.

Cel de al doilea motiv de

recurs deși face trimitere la pct. 10 al art. 304 C. proc. civ., nu evidențiază

nici un mijloc de apărare sau dovadă administrată asupra căreia instanța de

apel nu s-a pronunțat. Acest motiv este nefondat pe de o parte pentru că

instanța s-a pronunțat, sintetic, asupra motivelor și apărărilor formulate prin

apelul reclamantei iar pe de alta pentru că toate criticile vizează hotărârea

instanței de fond și constau în greșita apreciere a probelor administrate.

Față de cele de mai sus,

Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC O.P. SRL Ștei împotriva deciziei nr. 170 din 30 mai 2005 a

Curții de Apel Cluj, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 noiembrie 2006.