ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7169/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7169/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul Gorj prin sentința civilă
nr. 460 din 1 septembrie 2005, a admis excepția lipsei calității procesuale
pasive formulată de pârâtele Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor,
Oficiul de Consultanță Agricolă Gorj, Ministerul Finanțelor Publice Gorj,
D.G.F.P. Gorj, Ministerul Educației și Cercetării și pe cale de consecință: a
admis în parte acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâta Universitatea
„Constantin Brâncuși” Târgu Jiu; a obligat-o pe pârâta Universitatea „Constantin
Brâncuși” Târgu Jiu să lase în deplină proprietate reclamantei M.A.D. suprafața
de 1261 mp situată în Târgu Jiu, județ Gorj cu vecinătățile: N- teren ocupat de
construcția Universității „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, E-SC P.P.T. Târgu
Jiu, S – Șoseaua Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea, V – drumul de acces al O.S.P.A.
Târgu Jiu; a respins capătul de cerere privind despăgubirile; a respins
acțiunea față de pârâtele M.A.A.P. București, Oficiul de Consultanță Juridică
Gorj, Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Gorj, Ministerul Educației și
Cercetării pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că reclamanta M.A.D. a făcut dovada că autorii săi au deținut în
proprietate terenul în suprafață de 3215 mp în baza actului de partaj voluntar
nr. 1217 din 20 mai 1944. Din acest teren o parte este ocupat de construcții și
anexe ale Universității „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, iar suprafața de 1261
mp este liberă.
S-a mai reținut și faptul că terenul
în litigiu, 3215 mp, se afla în patrimoniul Universității „Constantin Brâncuși”
Târgu Jiu. Deci, unitatea deținătoare a terenului respectiv în sensul Legii nr.
10/2001 republicată este Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu. În
atare situație, pârâtele M.A.A.P., Oficiul de Consultanță Agricolă Târgu Jiu,
Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Gorj, Ministerul Finanțelor Educației
și Cercetării nu au calitate procesuală pasivă.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia
civilă nr. 112 din 6 februarie 2006 a respins ca nefondat apelul declarat de
pârâta Universitatea Constantin Brâncuși Târgu Jiu, împotriva sentinței civile
nr. 460 din 1 septembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Gorj.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut că, de vreme ce o parte din terenul deținut de pârâta
Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, respectiv suprafața de 1261 mp
este liberă, instanța de fond în mod judicios a stabilit că această suprafață
să fie restituită în natură reclamantei.
Împotriva deciziei civile mai sus
menționată a declarat recurs pârâta Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu
Jiu, criticând-o ca fiind nelegală invocând prevederile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. deoarece:
Instanța de apel nu a ținut seama de
prevederile Legii nr. 84/1995, republicată, legea învățământului în sensul că
terenul în litigiu îi aparține de drept și nu are nici o obligație să-l
restituie în natură ci doar prin echivalent; că restituirea terenului liber,
cât și a celui ocupat cu construcții, reclamantei nu este posibilă, fiind vorba
despre o instituție de învățământ superior de stat.
Recursul nu este fondat.
Reclamanta M.A.D. a făcut dovada că
autorii săi O.T. și O.V. au deținut în proprietate terenul în litigiu,
respectiv suprafața de 3215 mp, în baza actului de partaj voluntar nr. 1217 din
20 mai 1944 și că acest teren a fost expropriat prin Decretul nr. 83/1994.
Din adresa nr. 1973/2005, emisă de
pârâta Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu rezultă că imobilul situat
în Târgu Jiu, alcătuit din teren în suprafață de 3215 mp și construcție este
înregistrat în patrimoniul instituției, f.17 dosar fond (1699/2005).
Prin urmare, reclamanta a făcut
dovada că are calitatea de persoană îndreptățită la restituirea terenului în
litigiu, în condițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată și că unitatea
deținătoare a imobilului respectiv, în condițiile art. 22 din aceeași lege,
este pârâta.
Instanța de apel în mod judicios a
statuat că, o parte a terenului deținut de pârâtă, este ocupat de construcții
și nu poate fi restituit în natură, însă o altă parcelă de teren în suprafață
de 1261 mp este liberă și poate fi restituită în natură reclamantei fără să
afecteze procesul educativ și de învățământ al pârâtei.
În cauză, dispozițiile art. 11 alin.
(3) din Legea nr. 10/2001 republicată au valoare de principiu, în sensul că
reclamanta beneficiază în principiu de posibilitatea restituirii în natură, și
numai pentru porțiunea de teren ce nu poate fi restituită în natură are dreptul
de a solicita restituirea prin echivalent.
Dispozițiile Legii nr. 84/1995 a învățământului,
republicată, de care se prevalează pârâta nu au nici o incidență în cauză, ea
nu poate împiedica aplicarea legii speciale, Legea 10/2001 republicată, care
are prevalență asupra oricăror reglementări. Tocmai de aceea, instanțele în mod
corect au procedat dispunând restituirea a ceea ce este posibil de restituit în
natură, urmând ca pentru restul nerestituit, reclamanta să solicite restituirea
prin echivalent.
Pentru toate aceste considerente,
Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu
temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și în
consecință se va respinge recursul formulat de pârâta Universitatea „Constantin
Brâncuși” Târgu Jiu împotriva deciziei civile nr. 112 din 6 februarie 2006 a
Curții de Apel Craiova, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de pârâta Universitatea Constantin Brâncuși Târgu Jiu împotriva deciziei nr.
112 din 6 februarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 18 septembrie 2006.