ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 997/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 15 septembrie 2004, reclamanta D.E. a solicitat, în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției, anularea Hotărârii nr. 137 din 8 septembrie 2004, emisă de primul pârât, privind eliberarea sa din funcția de judecător, prin pensionare. În baza dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal care, prin sentința civilă nr. 397 din 6 iunie 2005, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, precum și excepția lipsei procedurii prealabile invocate de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, respingând acțiunea reclamantei față de aceștia.

A respins, de asemenea, ca inadmisibilă, acțiunea împotriva Administrației Prezidențiale, formulată prin cererea precizatoare de la 6 ianuarie 2005, privind anularea Decretului nr. 705/2004. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că singurul abilitat să propună numirea și eliberarea din funcție, este emitentul hotărârii contestate, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției neavând atribuții în acest sens. S-a mai reținut, de asemenea, că, fiind vorba de o acțiune formulată în baza Legii nr. 29/1990, se impunea efectuarea procedurii prealabile, în condițiile art. 5 din lege, obligație ce nu a fost îndeplinită de reclamantă, aceasta formulând acțiune direct la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Având în vedere atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la numirea și eliberarea din funcție a magistraților, s-a apreciat de către instanța de fond că Decretul nr. 705/2004 al Președintelui României, nu a făcut decât să confirme o hotărâre, deja existentă, emisă de organul competent - Consiliul Superior al Magistraturii și, pe cale de consecință, este inadmisibilă cererea privind anularea acestuia. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, reclamanta D.E., solicitând, în baza dispozițiilor art. 20 pct. 3 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (2) C. proc.

civ., casarea acesteia și trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe, pentru următoarele motive: - Instanța de fond avea obligația să pună în discuție lipsa procedurii prealabile, prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la primul termen de judecată, în ianuarie 2005; - Procedura prealabilă a fost îndeplinită; - Ministerul j ustiției are calitate procesuală pasivă, deoarece la data pensionării ei, magistrații se aflau încă în subordinea acestuia; - Cererea privind anularea parțială a Decretului nr. 705/2004 se justifică prin împrejurarea că însăși hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, pe care acesta o confirmă, este nelegală. Recursul este fondat. Cu privire la procedura prealabilă se constată că Hotărârea nr. 137 a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptată la 8 septembrie 2004, prin care D.E.

a fost eliberată de funcția de judecător, prin pensionare, i-a fost comunicată de președintele Curții de Apel Cluj, prin adresa nr. 1090/A, la data de 24 septembrie 2004. Așa fiind, termenul de 30 zile prevăzut de Legea nr. 29/1990, privind îndeplinirea procedurii prealabile, începe să curgă de la această dată, fiind îndeplinit, așa cum rezultă din confirmarea poștală de primire a contestației, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la data de 14 octombrie 2004. În mod greșit, instanța de fond a reținut că procedura prealabilă nu a fost îndeplinită. Hotărârea instanței de fond fiind nelegală, se va admite recursul declarat de reclamantă, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de D.E. împotriva sentinței civile nr. 397 din 6 iunie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2006.