Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.11.2006
respins

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3494/2006

HOTĂRÂRE
09.11.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3494/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 230 din 3 iunie 2005, a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei de interes ca nefondate. De asemenea, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta C.L. Buhuși cu sediul social în Buhuși județul Bacău, împotriva pârâtelor SC P.G. SA BUHUȘI, SC U. RO SA Buhuși, A.G.O. Buhuși prin lichidator A.D. domiciliat în Buhuși județul Buhuși și A.V.A.S. cu sediul social în București. În fundamentarea acestei soluții, instanța de fond, la termenul din 14 mai 2004 a pus în discuția părților excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei de interes și după ascultarea părților a apreciat că pentru soluționarea acestora mai sunt necesare probe, motiv pentru care a unit excepțiile cu fondul.

Astfel, s-a reținut că acțiunea reclamantei are un profund caracter comercial, fără a-i fi aplicabile art. 111 C. proc. civ., iar interesul este justificat prin aceea că acțiunea a fost întemeiată pe fraudă la lege, procesul de privatizare putând prejudicia comunitatea locală. Pe fondul cauzei, acțiunea a fost găsită neîntemeiată, deoarece prin actul de transmitere nr. 21002 din 6 martie 1998, Statul român, în calitatea de unic acționar al capitalului social al SC G.O. SA Buhuși a transmis F.P.S. tot capitalul acestei societăți. Cum reclamanta nu a atacat acest act administrativ în termen legal, la instanța de Contencios Administrativ, conform prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, a fost decăzută din dreptul de a mai invoca faptul că parte din capitalul social al pârâtei SC G.O.

SA Buhuși îi aparținea ca acționar. Mai mult, reclamanta nu a acționat nici cu ocazia transmiterii societății în portofoliul F.P.S. și nici la data încheierii contractului de privatizare, lăsând să treacă 5 ani de la data vânzării acțiunilor. Nu s-a făcut dovada că contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. BC/14/1999 a avut o cauză ilicită, prin aceea că privatizarea societății nu este nici prohibită de lege și nici contrară bunelor moravuri și ordinii publice. Toate susținerile și pretențiile reclamantei sunt confuze, în realitate aceasta fiind nemulțumită de faptul că la data de 25 februarie 1999, data emiterii H.C.L. nr. 8/1999, prin care a anulat pârâtei dreptul de administrare a bunurilor din domeniul public și până la data de 1 august 2001, când a preluat efectiv aceste bunuri de la pârâtă, nu și-a putut exercita dreptul de administrare asupra acestora.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 95 din 13 decembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant C.L. BUHUȘI împotriva sentinței civile nr. 230 din 3 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ. Pentru a decide astfel, instanța de apel a preluat toate argumentele avute în vedere de instanța de fond, prin aceea că în principal actul juridic de transmitere nr. 21002 din 6 martie 1998 nu a fost atacat în Justiție în termenul prevăzut de lege. Nu s-a dovedit nici o cauză ilicită a contractului de vânzare-cumpărare pentru a fi aplicată sancțiunea procedurală a nulității absolute.

Faptul că, în perioada 25 septembrie 1999 – 1 august 2001, intimata ar fi administrat bunul fără temei legal, constituie eventual, în măsura temeiniciei, o posibilă acțiune în justiție. Împotriva deciziei civile nr. 95 din 13 decembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a promovat recurs reclamantul C.L. BUHUȘI cu sediul în Buhuși județul Bacău, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență sub aspectul că privatizarea și contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr. BC/14/1999 au fost realizate în frauda legii, cu încălcarea normelor imperative prevăzute de legislația în materie, solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei iar pe fond admiterea acțiunii, invocând ca temei de drept al recursului dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Intimata-pârâtă SC P.G. SA BUHUȘI a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a solicitat respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul reclamantei, pentru următoarele considerente. Instanțele judecătorești anterioare, printr-o completă și integrală apreciere a probelor, au stabilit o corectă situație de fapt și de drept, corespunzătoare raporturilor juridice dintre părți și a cadrului legal aplicabil litigiului de natură comercială. Bine documentat, s-a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada existenței cauzei ilicite a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni cu nr. BC/14/25 martie 1999 încheiat între F.P.S.

în calitate de vânzător și Asociația G.O. Buhuși în calitate de cumpărător. Din verificarea întregii documentații existente la dosarul cauzei, apare cât se poate de evident că reclamanta nu a valorificat drepturile sale procesuale, prin aceea că, în termen legal actul administrativ invocat ca fiind o fraudă, nu a fost atacat în materia contenciosului administrativ. De remarcat că apărările recurentei, în toate fazele procesuale, au fost referitoare la aspecte anterioare încheierii contractului de privatizare, fiind lipsite de relevanță. Pentru aceste rațiuni juridice, urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul C.L. Buhuși împotriva deciziei nr. 95 din 13 decembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, nefiind întrunită nici una din cerințele art. 304 C. proc.

civ.

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.L. BUHUȘI, împotriva deciziei nr. 95 din 13 decembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 9 noiembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-06-26
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2342/2008
u, secția comercială și de contencios administrativ, (fila 43). Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este însă întemeiat și urmează a fi admis întrucât, cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (5) C.
ÎCCJ 2008-01-17
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 56/2008
(3) C. proc. civ. și art. 294 pct. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 145 din 14 decembrie 2006, a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție în interes propriu a
ÎCCJ 2008-04-08
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1367/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 2 februarie 2007, pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanta Z.C. a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești,
ÎCCJ 2010-10-12
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3236/2010
Deliberând asupra recursului comercial de față, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secția comercială și contencios administrativ, sub nr. 13/2006, reclamanta SC C. SA, prin lichidator judiciar SC F.C.
ÎCCJ 2006-02-28
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 821/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 337 din 10 februarie 2004, reclamantul G.R.C. a chemat în judecată pe pârâții A.S.A.T. Zăne
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă