ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.02.2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 471/2007

HOTĂRÂRE
01.02.2007
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 471/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.

13491 din 10 decembrie 2004 pronunțată în dosar nr. 9776/2004 al Tribunalului

București, secția a VI-a comercială, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta

SC S.C. SRL București împotriva pârâtei SC L. SA București, cu consecința

obligării acesteia să predea reclamantei cantitatea de 29.635 kg. cupru catod

electrolitic, cu 1.071.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că printr-o hotărâre judecătorească

irevocabilă pârâta a fost obligată la predarea acestor bunuri, pe care anterior

le-a deținut în custodie, astfel că în prezent aceasta nu mai are nici un temei

pentru a reține în depozitele proprii cantitatea de cupru proprietatea

reclamantei.

De asemenea, deși pârâta a

invocat faptul că dreptul de retenție este justificat de plata sumelor constând

în taxe de depozitare, s-a reținut că aceasta nu a formulat o cerere

reconvențională în acest sens, astfel că instanța a fost în imposibilitate de a

se pronunța asupra temeiniciei pretențiilor pârâtei legate de cheltuielile

ocazionate de păstrarea bunului în depozit.

Apelul declarat de pârâtă a

fost admis prin decizia comercială nr. 654 din 9 septembrie 2005 pronunțată în

dosar nr. 832/2005 al Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, iar

sentința instanței de fond a fost desființată și cauza trimisă spre rejudecare

aceleiași instanțe, în considerarea faptului că întâmpinarea formulată de

pârâtă are un vădit caracter de cerere reconvențională conform art. 119 C.

proc. civ., astfel încât ea trebuia judecată odată cu cererea principală.

Anterior, prin încheierea

din 20 mai 2005, curtea de apel a respins excepția tardivității declarării

apelului cu motivarea că față de data menționată pe ștampila poștei aplicată pe

dovada de comunicare a hotărârii, apelul este declarat în termen.

Împotriva acestei decizii a

formulat recurs reclamanta SC S.C. SRL București, criticând-o ca fiind nelegală

pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În mod concret, recurenta

invocă faptul că apelul a fost declarat de pârâtă după expirarea termenului

pentru exercitarea căii de atac, astfel încât, contrar concluziilor instanței

de apel, acesta este tardiv formulat.

A doua critică vizează modul

de soluționare a apelului care, în mod greșit a fost admis, cu consecința

desființării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare, în condițiile în

care la întrebarea expresă a instanței de fond pârâta a declarat că nu

formulează cerere reconvențională, situație în care o astfel de cerere nu putea

fi formulată în apel, fără încălcarea dispozițiilor art. 294 pct. 1 C. proc.

civ.

Analizând recursul formulat

prin prisma motivelor și excepțiilor invocate, art. 304 pct. 9, art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., Curtea constată că acesta este întemeiat, admițându-l ca

atare.

Astfel, analizând cu

prioritate, conform art. 137 C. proc. civ., excepția tardivității declarării

apelului, Curtea reține că hotărârea instanței de fond a fost comunicată

pârâtei SC L. SA, la data de 15 februarie 2005, astfel încât termenul pentru

exercitarea apelului s-a împlinit, la data de 3 martie 2005, iar conform datei

poștei, acesta a fost expediat la data de 4 martie 2005, adică ulterior

împlinirii termenului de 15 zile, fiind incidente prin urmare dispozițiile art.

103 alin. (1) C. proc. civ., cu consecința constatării tardivității apelului

declarat de pârâtă.

Prin urmare, această

excepție fiind întemeiată, analizarea criticilor formulate cu privire la

soluția pe fond este inutilă și lipsită de interes juridic iar soluția ce se

impune este aceea de admitere a recursului declarat de reclamantă și

modificarea deciziei în sensul respingerii apelului declarat de pârâtă ca fiind

tardiv formulat.

Admite recursul declarat de

reclamanta SC S.C. SRL București, împotriva deciziei nr. 654 din 9 septembrie

2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.

Modifică decizia recurată în

sensul că respinge apelul pârâtei SC L. SA declarat împotriva sentinței nr. 13491

din 10 decembrie 2004 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială ca

tardiv formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 februarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-10-07
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4571/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 7687 din 7 iunie 2004 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta
ÎCCJ 2007-01-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 378/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 13568 din 14 decembrie 2004, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis în parte acțiunea formulată de reclamant
ÎCCJ 2007-02-16
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 743/2007
are valoarea unui început de dovadă scrisă coroborându-se cu plata parțială a facturii nr. 676388 din 24 iulie 2000 conform ordinului de compensare nr. 0619023 din 31 mai 2001 acestea probând întreruperea cursului prescripției. De asemenea,
ÎCCJ 2007-02-16
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 743/2007
de dovadă scrisă coroborându-se cu plata parțială a facturii nr. 676388 din 24 iulie 2000 conform ordinului de compensare nr. 0619023 din 31 mai 2001 acestea probând întreruperea cursului prescripției. De asemenea, s-a reținut că pârâta a p
ÎCCJ 2010-10-14
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3314/2010
mărfii rezultate din dezmembrarea instalațiilor cumpărate prin contractul nr. 610din 14 ianuarie 2000, și să predea cantitatea de 391,08 tone inox stabilită prin protocolul încheiat sub nr. 5172 din 27 iunie 2005 sau contravaloarea în sumă
Sursă