ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.05.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3905/2007

HOTĂRÂRE
15.05.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3905/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe

rolul Tribunalului Caraș-Severin la data de 5 noiembrie 2004, reclamanta I.P.M.

a formulat plângere împotriva dispoziției nr. 3350 din 14 septembrie 2004, prin

care s-au respins notificările nr. 263/2001 și nr. 264/2001, solicitând

admiterea plângerii și anularea dispoziției menționate.

Prin sentința civilă nr. 3 din 10

ianuarie 2005, Tribunalul Caraș-Severin a respins contestația formulată de

reclamantă, cu motivarea că aceasta nu s-a conformat dispozițiilor art. 22 din

Legea nr. 10/2001, depunând actele doveditoare ale calității sale de moștenitor

al defuncților săi autori cu depășirea termenului prevăzut de lege.

Apelul declarat de reclamantă a fost

admis de Curtea de Apel Timișoara prin decizia civilă nr. 1128 din 6 mai 2005

și, în consecință, a fost schimbată sentința primei instanțe, în sensul că s-a

admis plângerea reclamantei, s-a anulat dispoziția contestată și a fost

obligată Primăria orașului Bocșa să soluționeze în fond notificările nr.

263/2004 și nr. 264/2004 formulate de reclamantă, conform Legii nr. 10/2001.

În considerente, instanța de apel a

reținut că termenul stabilit de art. 22 din Legea nr. 10/2001 este un termen de

recomandare și faptul că reclamanta a depus tardiv dovada calității sale de

succesoare nu poate avea drept efect decăderea acesteia din drepturi, de vreme

ce legea nu prevede expres acest lucru.

Împotriva acestei decizii a declarat

recursul orașul Bocșa, prin primar, invocând în drept dispozițiile art. 304

pct. 7, 8, 9 și 10.

În esență, pârâtul a susținut că

soluția pronunțată de instanța de apel este nelegală, reținându-se în mod

eronat că reclamanta a făcut dovada calității sale de moștenitor în fața

instituției investite cu soluționarea notificării, această dovadă fiind făcută

ulterior emiterii dispoziției de soluționare a notificărilor, depășindu-se cu

mult termenul prevăzut de lege.

Intimata-reclamantă a formulat

întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul prin prisma

criticilor formulate, se constată că acesta este nefondat pentru considerentele

ce succed.

Art. 22 din Legea nr. 10/2001 (în

redactarea dinaintea modificării) prevede că actele doveditoare ale dreptului

de proprietate, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această

calitate vor fi depuse ca anexe la notificare odată cu aceasta sau în termen de

cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a legii, termenul fiind

prelungit succesiv prin O.U.G. nr. 109/2001, O.U.G. nr. 145/2001, O.U.G. nr.

184/2002 și O.U.G. nr. 10/2003.

Termenul prevăzut de art. 22 pentru

depunerea actelor doveditoare este un termen de recomandare și nu un termen de

decădere, natura lui rezultând din nevoia soluționării cu celeritate a

cererilor întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 și nu din nevoia limitării

ori împiedicării formulării acestora.

În speță, actele de stare civilă

anexate de reclamantă notificării erau suficiente potrivit legii, pentru a face

dovada calității acesteia de moștenitor legal al autorilor săi (proprietarii

imobilului revendicat), iar faptul că ulterior reclamanta a depus, în

completarea acestor acte de stare civilă, și certificatul de calitate de

moștenitor nr. 485 din 8 decembrie 2004, nu poate fi apreciat decât ca o probă

în plus, dar care nu era neapărat necesară, în legitimarea acesteia ca persoană

îndreptățită la măsurile reparatorii reglementate de Legea nr. 10/2001.

În acest context, se poate reține și

aspectul că în practică s-a statuat că persoana interesată, pentru dovedirea

calității ale de persoană îndreptățită să beneficieze de dispozițiile cu

caracter reparator stabilite de Legea nr. 10/2001, are posibilitatea să depună

acte doveditoare chiar în fața instanței de judecată.

Având în vedere considerentele

expuse anterior, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de

pârât.

Respinge recursul declarat de

pârâtul orașul Bocșa, prin primar împotriva deciziei civile nr. 1128 din 6 mai

2005 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 15 mai 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-03-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2479/2007
că reclamantele sunt beneficiarele unui testament sau ale unui contract de donație de bunuri viitoare întocmit de defunctul H.I., după cum nu au reușit să facă dovada că ar fi moștenitoarele acestuia, în virtutea beneficiului legii. Înalta
ÎCCJ 2007-04-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3347/2007
a se pronunța astfel, curtea de apel a apreciat că motivele invocate de apelanta reclamantă, respectiv: rediscutarea de către tribunal a calității de persoană îndreptățită și, în opinia sa, ignorarea totală de către prima instanță a argumen
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #81954)
au reușit să facă dovada că ar fi moștenitoarele acestuia, în virtutea beneficiului legii. Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Civilă și de proprietate Intelectuală, prin decizia nr.9569 din 21 noiembrie 2005 a admis recursul conte
ÎCCJ 2010-02-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2701/2010
ă că V.P. a solicitat deschiderea succesiunii după sora sa M.G.P. Din aceleași acte rezultă că M.M. a lui G.P. mai avea două surori, F. și V.P., cea din urmă fiind și moștenitoare a defunctei. Cum contestatorul nu a făcut dovada calității d
ÎCCJ 2011-01-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 414/2011
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Judecătoria Timișoara prin sentința civilă nr. 22212 din 4 decembrie 2002 a respins cererea de revizuire a sentinței civile nr. 11701 din 5 iulie 2001 a aceleiași instanțe, formulată de M.
Sursă