ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3070/2007

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1592 din 4 august 2006, pronunțată de Tribunalul Vaslui s-a admis în parte acțiunea reclamantei T.M. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Bârlad. A fost anulată dispoziția nr. 2135 din 7 iulie 2005, emisă de Primarul Municipiului Bârlad. A fost obligat Primarul municipiului Bârlad să restituie reclamantei terenul în suprafața de 319,16 mp, situate în Bârlad, identificat prin schița anexă nr. 2 la raportul de expertiză, întocmit de expertul L.C., hașurat cu culoare neagră și delimitat de punctele de contur 1-2-3-4-5-6-7-8-9-12-11-10-11. S-a constatat că reclamanta este îndreptățită la despăgubiri pentru construcțiile demolate în limita sumei de 6257 RON, despăgubiri care să fie acordate potrivit Legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005.

A fost respinsă acțiunea reclamantei îndreptată împotriva Consiliul Local Bârlad pentru lipsa calității procesual pasive. A fost respinsă cererea reclamantei pentru obligarea pârâților la plata sumei de 1.800.000.000 lei cu titlu de despăgubiri. A fost obligat Primarul municipiului Bârlad să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1460 RON. A fost obligată reclamanta să consemneze în contul expertului A.C. suma de 245 RON, reprezentând diferență onorariu expert. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, reclamanta în baza Legii nr. 10/2001 a formulat notificare prin care a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 356 mp, situat în Bârlad, teren liber, iar pentru casa de locuit și anexele gospodărești care au existat pe acest teren, despăgubiri.

Reclamanta a făcut dovada că este moștenitoarea defuncților N.Ș. și S.N., foștii proprietari ai imobilului și că a formulat notificarea în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001. Prin dispoziția nr. 2135 din 7 iulie 2005, i s-a respins cererea pentru restituirea în natură a terenului în suprafață de 356 mp, cu motivarea că este ocupat de blocuri de locuințe și lucrări de sistematizare aferente acestora, cât și cererea pentru acordarea despăgubirilor bănești și s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent, constând în titluri de valoare nominală sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital în valoare de 49.781.704 lei. Prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză s-a relevat că terenul este liber, fără construcții și neafectat de utilități publice, conform anexei 2. Prin aceeași expertiză s-a evidențiat că există două chioșcuri din metal aparținând SC N. SRL și SC A.C.

SRL, și împrejmuiri din plasă de sârmă, ridicate de către cetățenii din zonă, construcții demolabile. Față de aceste aspecte, s-a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, situație în care terenul poate fi restituit în natură, liber, fără construcții. Obiecțiunile formulate de Primarul municipiului Bârlad la raportul de expertiză întocmit în cauză, s-au respins ca tardive, cu motivarea că au fost depuse la al treilea termen de judecată. S-a mai reținut că valoarea construcțiilor demolate este mai mare decât cea stabilită prin dispoziția contestată, evaluare făcută în raport de dispozițiile art. 11 alin. ( 5) și (6) din Legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește cererea reclamantei pentru acordarea despăgubirilor bănești, în cuantum de 1.800.000.000 lei s-a reținut ca nefondată, cu motivarea că este îndreptățită la restituirea în natură a terenului, că imobilele demolate nu au valoarea reactualizată pretinsă iar față de modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, măsurile reparatorii prin echivalent, se acordă potrivit Titlului VII din ultima lege enunțată. Față de obiectul litigiului, s-a admis lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Bârlad. Curtea de Apel lași, secția civilă, prin decizia nr. 161 din 22 noiembrie 2006 a respins apelul pârâtului Primarul municipiului Bârlad.

Instanța de apel a reținut că obiecțiunile formulate de pârât la data de 31 iulie 2006, la al treilea termen de judecată și față de conținutul acestora, corect au fost respinse ca depuse peste termenul prev. de art. 212 alin. (2) C. proc. civ., cât și pentru că se referă la o altă situație de fapt decât cea reținută prin dispoziția contestată, pârâtul neparticipând la întocmirea raportului de expertiză. În plus, instanța a mai avut în vedere că pârâtul nu a participat la judecată, deși a fost legal citat, nu și-a formulat apărările necesare și nu a prezentat probe în sprijinul susținerii obiecțiunilor. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Primarul municipiului Bârlad.

În dezvoltarea cererii de recurs, recurentul pârât susține că, în cauză, nu s-a stabilit în concret situația terenului a cărui restituire s-a dispus. În acest sens, arată că a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, învederând că, terenul în litigiu nu este liber, fiind spațiu verde aferent blocurilor de locuințe, că aparține domeniului public al municipiului Bârlad și că nu s-au cercetat aspectele legate de existența unor utilități publice subterane. în același sens, se susține că a depus acte doveditoare în sprijinul celor afirmate anterior, pe care instanța trebuia să le aibă în vedere, pentru a se putea pronunța cu privire la natura juridică a terenului. Recursul motivat vizează, de fapt, aspecte care țin de aplicarea Legii nr. 10/2001 și permite încadrarea în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. De regulă, potrivit acestei legi, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură. Dacă restituirea în natură este posibilă, persoana îndreptățită nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent, decât în cazurile expres prevăzute de lege. Prin art. 10 din aceeași lege se prevede că, în situația imobilelor preluate abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile rămase nedemolate, iar pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.

Dacă pe terenurile în litigiu s-au aflat construcții preluate în mod abuziv și au fost edificate noi construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a terenului liber, iar pentru suprafața ocupată de noile construcții, cea afectată servituțiilor legale și altor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. Legea prevede că, se pot restitui în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate, în condițiile legii, după data de 1 ianuarie 1990, precum și cele ușoare sau demontabile.

Față de susținerile recurentului pârât cu privire la situația terenului, pentru care s-a dispus restituirea în natură, se constată că, prin expertiza întocmită în cauză nu s-a stabilit cu certitudine dacă acesta este într-adevăr liber de construcții, neafectat de utilități publice, cât și natura lui juridică, în raport de inventarul domeniului public, conform poziției 326, înregistrat sub nr. 24197/2005, depus la dosar, în sensul celor arătate anterior. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că, împrejurările cauzei nu au fost pe deplin stabilite de către instanță. Este adevărat că, pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, întocmit în cauză la al treilea termen de judecată, după depunerea lucrării, încălcând disp.

art. 212 alin. (2) C. proc. civ., dar situația terenului nefiind clarificată, instanța, din oficiu, avea obligația să dispună completarea expertizei pentru identificarea lui privind vecinătățile, situația juridică, dacă este liber, fără construcții și fără alte utilități publice. În consecință, va admite recursul declarat de pârât, va casa decizia atacată și, în temeiul art. 314 C. proc. civ. va trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe. Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va avea în vedere, dacă terenul a cărei restituire s-a dispus în suprafață de 319,16 mp, este liber de orice construcții și utilități publice, dacă există utilități publice subterane (rețele de gaz metan, rețele de apă și rețele de curent electric).

Prin urmare, se impune completarea expertizei întocmită în cauză sau chiar efectuarea unei noi expertize care să identifice terenul în discuție în suprafață și vecinătăți, să stabilească dacă este liber de construcții și utilități publice, dacă este străbătut de utilități publice subterane, dacă are destinația de spațiu verde aferent blocurilor de locuințe și dacă, potrivit disp. Legilor nr. 213/1998 și nr. 215/2001 aparține domeniului public, având în vedere și inventarul domeniului public deținut de pârât. Se vor administra și alte probe necesare pentru a se determina dacă terenul este liber, pentru a se putea delimita fosta proprietate a reclamantei, ținându-se cont de blocurile de locuințe edificate în zonă și de buna funcționare a utilităților acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Bârlad împotriva decizie nr. 161 din 22 noiembrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel lași, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 16 aprilie 2007.