ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8857/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8857/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
data de 15 iunie 2005 la Tribunalul Gorj, reclamanta M.F. a chemat în
judecată pe pârâții: Inspectoratul de Poliție al județului
Gorj și Ministerul Administrației și Internelor solicitând
obligarea acestora la plata sumei de 2.200.000.000 lei reprezentând chiria
aferentă perioadei iunie 2002-iunie 2005.
Fiind astfel învestit, Tribunalul
Gorj, prin sentința civilă nr. 680 din 23 decembrie 2005, a admis în
parte acțiunea și a obligat pe pârâtul Inspectoratul de Poliție
al județului Gorj la plata către reclamantă a sumei de
1.936.754.064 lei și a respins acțiunea față de pârâtul
Ministerul Administrației și Internelor pentru lipsa
calității procesuale pasive a acestuia și l-a obligat pe primul
pârât la 8 milioane lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Prin decizia civilă nr. 319 din
12 aprilie 2006, Curtea de Apel Craiova, a anulat ca netimbrat apelul formulat
de pârâtul Inspectoratul de Poliție al județului Gorj împotriva
hotărârii pronunțată de tribunal.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri, a declarat recurs pârâtul Inspectoratul de Poliție al
județului Gorj înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație
și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală, sub nr. 8259/1/2006.
La data de 27 octombrie 2006, din
oficiu, Înalta Curte a invocat excepția de ordine publică a
necompetenței materiale conform dispozițiilor art. II alin. (1) din
Legea nr. 219/2005, raportate la art. 1 pct. 1 și art. 2 pct. 1 lit. b) C.
proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2005.
Asupra excepției de ordine
publică invocată, se constată următoarele:
Legea nr. 219 din 5 iulie 2005,
intrată în vigoare în timp ce pricina se afla pe rolul Tribunalului Gorj,
a modificat dispozițiile C. proc. civ. referitoare la competența
instanțelor judecătorești, reinstituind principiul ierarhiei
acestora în soluționarea căilor de atac, în sensul că judecarea
apelului și a recursului aparține instanței imediat superioare
celei care a pronunțat hotărârea supusă controlului.
Conform art. II alin. (1) din Legea
nr. 219/2005 „procesele în curs de judecată în primă
instanță la data schimbării competenței instanțelor
legal investite, precum și căile de atac se judecă de
instanțele competente, potrivit legii”.
Alineatul (2) al aceluiași
articol prevede că: „apelurile aflate pe rolul curților de apel la
data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei
legi, sunt de competența tribunalului se trimit la tribunale”.
Prin sintagma „potrivit acestei
legi”, legiuitorul a avut în vedere atât dispozițiile procedurale privind
instanța competentă să soluționeze căile de atac, dar
și dispozițiile de competență materială determinate de
valoarea obiectului litigiului.
Astfel, conform art. 2 pct. 1 lit.
b) C. proc. civ., (așa cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005)
tribunalele judecă în primă instanță procesele și
cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5
miliarde lei ... , iar conform art. 1 pct. 1 din același cod, judecătoriile
judecă în primă instanță, toate procesele și cererile,
în afară de cele date prin lege în competența altei instanțe
(adică litigiile al căror obiect are o valoare sub 5 miliarde lei).
Cum, în speță, Legea nr.
219 din 5 iulie 2005 era în vigoare la data de 23 decembrie 2005 când
Tribunalul Gorj a soluționat cauza în primă instanță, iar
valoarea obiectului litigiului este mai mică de 5 miliarde lei (respectiv
2.200.000.000 lei), în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 1 C. proc. civ.,
raportate la art. 2 pct. 1 lit. b) din același cod, modificate prin Legea
nr. 219/2005, judecătoria era competentă material să
soluționeze cauza în primă instanță și nu tribunalul.
Cum prevederile legale
menționate, așa cum ele au fost statornicite prin Legea nr. 219/2005,
sunt de imediată aplicare și de la care nu se poate deroga și
cum în speță, Tribunalul Gorj a judecat în mod greșit pricina în
primă instanță, iar Curtea de Apel Craiova a judecat în mod
greșit apelul, recursul declarat în cauză urmează a fi admis
conform art. 312 alin. (6) raportat la art. 304 pct. 3 C. proc. civ., se vor
casa atât decizia cât și sentința și se va trimite pricina spre
competentă soluționare în primă instanță
Judecătoriei Târgu Jiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul
Inspectoratul de Poliției al Județului Gorj împotriva deciziei civile
nr. 319 din 12 aprilie 2006 a Curții de Apel Craiova.
Casează atât decizia
atacată cât și sentința civilă nr. 680 din 23 decembrie
2005 a Tribunalului Gorj.
Trimite cauza spre competentă
soluționare în primă instanță la Judecătoria Târgu
Jiu.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2006.