ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3350/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3350/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la 10 octombrie 2003, reclamanta C.C.C.O. cheamă în judecată pe pârâtul P.Z. solicitând
instanței să dispună rezoluțiunea și apoi rezilierea contractului de cooperare nr.
62/1999 încheiat între părți cu obligarea pârâtului să predea reclamantei
unitatea comercială B.O., cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 168/
LC din 26 ianuarie 2004, Tribunalul Satu Mare admite acțiunea reclamantei și,
pe cale de consecință, dispune rezilierea contractului de cooperare nr. 62/1999
încheiat între părți, obligând pârâtul să predea reclamantei spațiul comercial
deținut în baza contractului menționat având destinația de braserie, cu
30.345.000 lei cheltuieli de judecată în sarcina pârâtului.
Pentru a decide astfel,
instanța a reținut că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau
conform art. II din contract de ținere corectă a evidenței operative prin
registrul de casă și de gestiune, nu a depus în termen la serviciul de
contabilitate al reclamantei documentele de gestiune ascunzând veniturile reale
realizate în unitate, venituri ce nu se regăsesc evidențiate în actele de
gestiune, precum și că nu a igienizat unitatea așa cum s-a angajat prin
contract fiind retrasă autorizația de funcționare a unității.
Prin decizia nr. 66/ C/A din
11 mai 2004, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios
administrativ, respinge excepția de litispendență invocată de pârâtul apelant,
respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârât împotriva hotărârii instanței
de fond, cu 5.000.000 lei cheltuieli de judecată în sarcina apelantului,
reținând că în cauză nu poate opera excepția de litispendență pricinile,
respectiv cauza de față și acțiunea înregistrată la Tribunalul Satu Mare sub nr.
1578/2002, aflându-se în fața unor instanțe de grad diferit, iar în cauza
aflată la instanța de fond intimata a renunțat la judecata cererii
reconvenționale formulate. Mai reține instanța de control judiciar că în mod
corect instanța de fond și-a argumentat soluția pe baza actelor dosarului
necombătute de apelantul pârât, precum și că ridicarea autorizației de
funcționare a braseriei de către Inspecția Sanitară de Stat a Județului Satu
Mare pentru neigienizarea spațiului probează neîndeplinirea de către apelant a
obligațiilor ce-i reveneau conform pct. II alin. (1) din contract.
Împotriva deciziei instanței
de apel pârâtul declară recurs solicitând, cu invocarea motivului prevăzut de art.
304 pct. 9 C. proc. civ., în principal admiterea excepției de litispendență și
casarea deciziei atacate și trimiterea dosarului la instanța de fond, iar în
subsidiar respingerea acțiunii reclamantei cu obligarea la plata cheltuielilor
de judecată în apel și în recurs.
În susținerea recursului său
pârâtul recurent reia excepția de litispendență invocată în faza apelului,
criticând instanța pentru greșita aplicare a art. 163 alin. (2) C. proc. civ.
Mai susține, în esență, recurentul că instanța de apel nu motivează respingerea
motivelor evocate de el în apel, că în mod incorect nu s-a dat curs cererilor
de amânare formulate de avocatul său în apel sub motiv că nu avea delegație,
ignorându-se că a dat această delegație într-un alt dosar aflat pe rolul
aceleiași instanțe de fond și pe care îl vizează excepția de litispendență, că
a fost incorect apreciat de instanța de apel procesul verbal de constatare a
neigienizării localului prin care s-a propus doar suspendarea activității sale
și nu ridicarea autorizației de funcționare.
Prin întâmpinarea depusă la
dosar intimata solicită respingerea recursului ca nefondat, precizând și că la
31 octombrie 2004 a și expirat contractul în litigiu care fusese încheiat pe o
durată de cinci ani.
Recursul nu este fondat.
Față de renunțarea
reclamantei intimate la judecata cererii reconvenționale formulate în dosarul nr.
1578/2002 aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare, în mod corect a respins
instanța de apel excepția de litispendență invocată de pârâtul-apelant,
recurentul de față.
În mod corect a stabilit
instanța de apel și că nu s-a încălcat dreptul de apărare al pârâtului în
judecarea pricinii de către instanța de fond întrucât, așa cum recunoaște
pârâtul și prin declarația de recurs, avocatul nu a avut delegație de
reprezentare în cauză, o asemenea delegație fiind dată într-un alt dosar aflat
pe rolul aceleiași instanțe, situație față de care corect a refuzat instanța
să-i primească vreo cerere, dar a amânat pronunțarea soluției spre a oferi
pârâtului legal citat posibilitatea depunerii de concluzii scrise.
De asemenea, se constată că
instanța de apel a examinat toate motivele invocate de pârât în apel, reținând
că probele produse de reclamantă în fața instanței de fond nu au fost combătute
de pârât, examinând toate susținerile acestuia și pronunțând o hotărâre legală
și temeinică.
Critica referitoare la
greșita apreciere de către instanța de control a procesului verbal întocmit de
inspectorii sanitari ai Inspecției Sanitare de Stat a Județului Satu Mare nu
poate fi examinată aceasta vizând aspecte de temeinicie și nu de nelegalitate,
singurele pasibile de cercetare în recurs.
Astfel fiind, cu aplicarea
prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de pârât
împotriva soluției instanței de apel urmează a fi respins ca nefondat.
Cu aplicarea dispozițiilor art.
274 alin. (1) C. proc. civ., pârâtul recurent urmează a fi obligat la plata
sumei de 1.780 RON către reclamanta intimată cu titlu de cheltuieli de
judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de pârâtul P.Z. împotriva deciziei nr. 66/ C din 11 mai 2004
a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ.
Obligă recurentul pârât P.Z.
la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.780 RON către intimata
reclamantă C.C.C.O., jud. Satu Mare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 2 noiembrie 2006.