Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.05.2006
casat

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4914/2006

HOTĂRÂRE
19.05.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4914/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 135/S din 8 aprilie 2005 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția civilă, s-a admis excepția de nulitate a cererii de chemare în judecată invocată de instanță din oficiu și s-a constatat nulitatea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul I.S. împotriva pârâtei Primăria comunei Dumbrăvița. Pentru a pronunța sentința, instanța a avut în vedere următoarele motive: Nefiind clar determinate obiectul cererii de chemare în judecată, motivele de drept și nefiind depusă nici o dovadă la primirea cererii, tribunalul a comunicat în scris reclamantului aceste deficiențe fixând un termen pentru acoperirea lor.

Neîndeplinindu-se obligația fixată în sarcina reclamantului, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în condițiile art. 155 1 C. proc. civ. Cauza a fost repusă pe rol iar la solicitarea instanței de precizare a obiectului acțiunii, reclamantul a arătat că această mențiune este cuprinsă în acțiune. Făcându-se aplicarea art. 112 alin. (1) pct. 3, art. 133 și art. 137 alin. (1) C. proc. civ. s-a constatat nulitatea cererii de chemare în judecată pentru lipsa obiectului, reținându-se următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a acuzat pârâta de abuz, de încălcare a Legii nr. 10/2001. Exprimarea în termeni generali a solicitării reclamantului, fără a fi determinat precis, clar, obiectul acțiunii, pretenția sa concretă, nu este de natură a produce efectele cererii de chemare în judecată.

Motivele de fapt expuse nu pot suplini lipsa obiectului cererii. Prin decizia civilă nr. 667/Ap din 3 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamant împotriva sentinței, apreciindu-se că instanța de fond a făcut o corectă aplicare în cauză a dispozițiilor art. 112, art. 82 și art. 133 C. proc. civ. Împotriva deciziei de apel a formulat recurs reclamantul apelant, criticând-o pentru următoarele motive ce se încadrează în art. 304 pct. 5 C. proc. civ.: În acțiune s-a referit la abuzul pârâtei care refuză respectarea Legii nr. 10/2001 pentru soluționarea notificării. Obiectul cererii sale rezultă și din notificarea făcută prin executorul judecătoresc, notificare care se află în dosarul Tribunalului Brașov.

În cadrul recursului s-au mai formulat apărări și pe fondul cauzei. Analizând decizia recurată în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul este fondat. Prin acțiunea formulată, reclamantul a arătat situația și dotările imobilelor care au aparținut părinților săi, faptul că a fost pus în posesie cu ce a mai rămas fără să i se facă ofertă de măsuri reparatorii în natură sau bani în conformitate cu Legea nr. 10/2001. În continuare s-a arătat că ceea ce a rămas este degradat, subliniindu-se degradările aduse la imobil și lipsurile la dotările care existau. În final s-a arătat că a avut loc o aplicare abuzivă a Decretelor nr. 218 din iulie 1960 și nr. 712/1966 și că reclamantul acuză intimata Primăria Dumbrăvița de abuz și de încălcare a Legii nr. 10/2001.

Pârâta-intimată a formulat întâmpinare în fața primei instanțe, solicitând respingerea acțiunii pentru următoarele motive: construcția solicitată de către reclamant prin acțiune nu a fost înregistrată niciodată în administrarea sa, iar în notificarea care i-a fost înaintată, din punct de vedere al competenței teritoriale, de către Primăria Codlea, reclamantul a solicitat să-i fie restituit în natură terenul în suprafață de 13.511,60 mp, fără a solicita despăgubirile pentru dotări la imobilul așa cum se specifică în prezenta acțiune; în aceste condiții, se invocă faptul că prima cerere prin care s-au solicitat despăgubiri este aceea prin care a fost învestită instanța de judecată prin prezenta acțiune.

Față de acțiunea formulată și de faptul că pârâta-intimată a formulat întâmpinare în care se subliniază obiectul cererii deduse judecății, Înalta Curte constată că instanțele au dat dovadă de un formalism excesiv prin modul în care au soluționat cauza. La dosarul cauzei se afla de altfel și notificarea formulată de către reclamant în baza Legii nr. 10/2001. Instanțele de judecată ar fi trebuit să aibă în vedere și lipsa de studii juridice a părții care nu se poate exprima și formula o acțiune în termenii utilizați de o persoană avizată din punct de vedere juridic.

Obiectul cererii de chemare în judecată, care se regăsește și în întâmpinarea formulată în cauză este reprezentat de faptul că în baza Legii nr. 10/2001 pârâta intimată nu i-a făcut în baza Legii nr. 10/2001 o ofertă de măsuri reparatorii în natură sau prin despăgubiri bănești pentru diferența dintre imobilele teren de 13511,6 mp și construcțiile astfel cum au fost redate în acțiune și ceea ce i-a fost restituit și a intrat în posesia sa. Instanța de fond ar fi putut, cel puțin, să fi menținut măsura suspendării dispusă în baza art. 155 1 C. proc. civ. deși, după cum s-a reținut mai sus, din acțiune rezultă obiectul cererii deduse judecății. Astfel, art. 155 1 C. proc. civ. prevede că la cererea părții, judecata va fi reluată dacă obligațiile la care se referă alin. (1) (obligațiile pentru care s-a suspendat judecata cauzei conform art. 155 1 C. proc.

civ.) au fost îndeplinite și, potrivit legii, aceasta poate continua. Reținând, prin urmare, că instanțele au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor procedurale incidente (art. 112, art. 133 și art. 155 1 C. proc. civ.) și că vătămarea produsă recurentului-reclamant este evidentă, Înalta Curte constată că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Constatând totodată că instanțele au soluționat în mod greșit procesul fără a intra în cercetarea fondului, Înalta Curte urmează să facă aplicarea și a art. 312 alin. (5) C. proc. civ. și să dispună, în urma admiterii recursului, casarea deciziei. Cu aplicarea art. 297 alin. (1) C. proc. civ., se va admite apelul formulat în cauză și se va desființa sentința, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantul I.S. împotriva deciziei civile nr. 667/Ap din 3 noiembrie 2005 a Curții de Apel Brașov, secția civilă. Casează decizia. Admite apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 135/S din 8 aprilie 2005 a Tribunalului Brașov. Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 mai 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-03-19
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 825/2015
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2005, pe rolul Tribunalului Brașov, reclamanții S.L., T.L.M.P. și S.J.G., D.A.V., G.N.P. au chemat în judecată com. Bran, reprezentat
ÎCCJ 2006-11-30
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3904/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 23 februarie 2006 pronunțată în dosar nr. 65/2006 al Curții de Apel Brașov, secția comercială, s-a respins cererea formulată de debito
ÎCCJ 2006-09-15
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7084/2006
sens în care a arătat că instanța de apel nu a arătat motivele pentru care a considerat că cererea precizată a fost depusă în termenul prevăzut de lege și nu cu depășirea acestuia, deși față de obiectul acesteia, depunerea sa după un an de
ÎCCJ 2020-05-06
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 858/2020
. proc. civ., precum și asupra incidenței dispozițiilor art. 491 coroborate cu cele ale art. 472 alin. (2) C. proc. civ. în măsura în care completul de filtru va aprecia că fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată se subsumează
ÎCCJ 2005-02-02
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 709/2005
formal, fără a lămuri care este obiectul acesteia, fapt ce echivalează cu un refuz de a judeca pe fond pretenția. În consecință, cum în cauza dedusă judecății în mod greșit instanțele au reținut că ar fi incidentă excepția lipsei capacități
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă