ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2523/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 9/ P din 1 februarie 2006, Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondată, plângerea formulată de SC R. București împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 144/P/2005, privind pe P.I. La data de 9 august 2005, SC R. SA București a solicitat efectuarea urmăririi penale cu privire la P.I., judecător la Tribunalul Bihor, întrucât cu ocazia judecării cauzelor ce formează obiectul dosarelor nr. 3385/COM/2004 și nr. 3391/COM/2004 prin care s-au soluționat cererile de recuzare ale judecătorului O.I. și-a încălcat grav atribuțiile de serviciu, cauzând o vătămare gravă a intereselor reclamantei.

S-a susținut că în mod nelegal a admis cererile de recuzare formulate de SC I. SRL și SC U.C. SRL, deși acestea erau neîntemeiate. Prin rezoluția din 29 septembrie 2005, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, considerând că judecătorul a acționat cu respectarea atribuțiilor de serviciu admițând cererea formulată pentru a înlătura orice suspiciune cu privire la imparțialitatea judecătorului. Plângerea formulată de petiționară conform art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea prin rezoluția nr. 359/VIII-1 din 16 noiembrie 2005. În soluționarea plângerii împotriva rezoluției procurorului, Curtea de Apel Oradea a considerat că faptele reclamate nu constituie infracțiune și în mod legal s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Împotriva rezoluției nr. 9/P/2006, petiționara SC R. SA a declarat recurs, considerând că faptele există și constituie infracțiune, întrucât s-a admis o cerere de recuzare în condițiile în care nu erau îndeplinite nici una din condițiile legii. Recursul este nefondat. La data de 6 octombrie 2004, SC U.C. SRL și SC I. SRL au făcut cerere de recuzare a judecătorului O.I. în dosarul nr. 3385/2004 al Tribunalului Bihor, având ca obiect un litigiu comercial între această societate și SC R. SA București. A motivat cererea în sensul că, prin încheierea din 8 septembrie 2004, judecătorul a dispus nelegal, disjungerea cererii principale formulată de către SC R. SA de cererea reconvențională formulată de celelalte societăți, încălcând dispozițiile art. 120 C. proc.

civ. Chiar dacă dispozițiile alin. (2) ale aceluiași articol prevăd disjungerea ca o excepție, aceasta este lăsată la latitudinea judecătorului care trebuie să fie precaut tocmai pentru a asigura buna desfășurare a actului de justiție. Întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare, dispunând menținerea actelor îndeplinite de Tribunalul Maramureș, printre care și judecarea conexă a cererilor, petiționara a apreciat că judecătorul, dispunând contrariul, s-a antepronunțat. Judecând cererea de recuzare, judecătorul P.I., deși a constatat lipsa de incidență a dispozițiilor art. 27 C. proc. civ., a admis cererea de recuzare, pentru care nu există nici o suspiciune cu privire la imparțialitatea judecătorului.

Procedând astfel, judecătorul a înlăturat orice bănuială a părților cu privire la corecta soluționare a cauzei, asigurând o bună desfășurare a procesului, astfel că nu se poate reține că și-a încălcat nici un fel atribuțiile conferite de lege. În realizarea actului de justiție, hotărârile judecătorului sunt cenzurate prin căile de atac, el fiind independent în luarea acestora pe baza legii și probelor cauzei, răspunderea revenindu-i în măsura în care a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență, ceea ce în speță nu există. Față de aceste motive, recursul va fi respins, ca nefondat, cu obligarea petiționarei la cheltuieli judiciare, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara SC R. SA București împotriva sentinței penale nr. 9/ P din 1 februarie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 aprilie 2006.