ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5533/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin plângerea adresată Curții de Apel Oradea petiționarul a solicitat desființarea rezoluției procurorului nr. 5/ P din 29 martie 2006 menținută prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea nr. 181/VIII/1 din 3 mai 2006 socotind-o nelegală și netemeinică. Petiționarul a solicitat trimiterea în judecată a procurorului A.A. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bihor pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., întrucât aceasta a dispus neînceperea urmăririi penale a făptuitorilor C.V. și P.M. pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 260 C. pen.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea prin rezoluția din 29 martie 2006 a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul A.A., constatând că fapta nu există, reținându-se că acesta și-a îndeplinit sarcinile de serviciu, soluție confirmată de procurorul general al Curții de Apel Oradea. Pentru a pronunța această soluție s-au constatat următoarele: Prin ordonanța nr. 85/VIII/1/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș din 19 aprilie 2005, s-a respins plângerea formulată de petiționar întrucât din analiza lucrărilor aflate la dosar s-a constatat că soluția de neînceperea urmăririi penale este legală și temeinică. Potrivit art. 278 1 alin. (1) C. proc.

pen., petiționarul a formulat plângere împotriva rezoluției, iar prin sentința penală nr. 217 din 16 mai 2005 a Judecătoriei Beiuș, s-a admis plângerea, s-a desființat rezoluția nr. 21/P/2005 confirmată de prim-procuror prin ordonanța nr. 85/VIII/1/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș și a dispus trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorii C.V. și P.M. pentru infracțiunea de calomnie prevăzută de art. 206 alin. (1) C. pen. S-a reținut de Judecătoria Beiuș că declarațiile făptuitorilor audiați în procesul civil au fost avute în vedere la pronunțarea soluției în acea cauză, astfel că, procurorul trebuia să efectueze acte de urmărire penală pentru a stabili veridicitatea celor opinate de petiționar, respectiv să procedeze la audierea numitului P.L., la confruntarea martorei B.E.

cu P.M. și eventual a martorului P.L. cu C.V. Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș a declarat recurs solicitând casarea sentinței atacate și menținerea ca legală și temeinică a rezoluției procurorului. Prin decizia penală nr. 681/ R din 23 noiembrie 2005, Tribunalul Bihor a admis recursul parchetului și în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea petiționarului, ca nefondată, constatându-se că infracțiunii de calomnie îi lipsește latura obiectivă. Curtea de Apel Oradea fiind sesizată cu plângerea împotriva rezoluției procurorului, constatând că nu sunt motive de desființarea acesteia prin sentința penală nr. 44/ P din 30 noiembrie 2006, a respins plângerea petiționarului.

Împotriva acestei hotărâri petiționarul a declarat recurs prin care a solicitat casarea hotărârilor și trimiterea dosarului la procuror pentru continuarea cercetărilor și trimiterea în judecată a intimatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. Curtea, analizând recursul petiționarului constată că instanța de fond a verificat susținerile acestuia în raport de considerentele pe care organele de urmărire penală le-au avut în vedere la adoptarea soluției de neîncepere a urmăririi penale. Astfel, cum pe larg s-a motivat de instanța de fond, corect procurorul a constatat că nu există infracțiunea reclamată, intimata îndeplinindu-și riguros atribuțiile de serviciu. De altfel, soluția de neîncepere a urmăririi penale a fost menținută și prin hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar.

Ca atare, Curtea, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul prevederilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul, ca nefondat. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.G. împotriva sentinței penale nr. 44/ P din 30 mai 2006 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă pe recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 septembrie 2006.