- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 6 aprilie 2006
Decizia nr. 1194/2006 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 633/2005 a Curții de Apel Cluj
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, reclamantul B.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 1626 din 23 februarie 2005, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj și stabilirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu acordarea drepturilor prevăzute de lege. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, împreună cu familia sa, a fost nevoit să se refugieze din localitatea Vlaha, la Cluj, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate asupra lor. Prin sentința nr. 633 din 11 octombrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul B.M.
și a anulat hotărârea nr. 16289 din 23 februarie 2005, emisă de pârâtă. A obligat pârâta să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada aprilie 1941 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 noiembrie 2004. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul s-a refugiat, împreună cu familia, din localitatea de domiciliu, comuna Vlaha, în orașului Cluj, în luna aprilie 1941, ca urmare a persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu. Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj care a motivat, în esență, că așa zisul refugiu a avut loc în luna aprilie 1941, din localitatea Vlaha, localitate aflată sub administrația Statului Român, schimbul de domiciliu nefiind urmare a persecuției etnice.
Recursul este nefondat. Din probele administrate în cauză se reține că reclamantul s-a refugiat, împreună cu familia, din localitatea de domiciliu, comuna Vlaha, în orașul Cluj, în luna aprilie 1941, urmare a persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu. În consecință, în mod întemeiat instanța de fond a constatat calitatea de refugiat a reclamantului și i-a acordat drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000. Față de cele ce preced, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 633 din 11 octombrie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2006.