ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1120/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 15

iunie 2005, reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Iași, anularea hotărârii nr. 1974 din 26 mai 2005 și

recunoașterea statutului de refugiat, cu acordarea drepturilor prevăzute de

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Iași, secția de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința nr. 156/CA din 24 octombrie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a recunoscut reclamantei, statutul de

refugiat pe perioada 14 decembrie 1942 - 6 martie 1945, cu obligarea pârâtei de

a emite o hotărâre în acest sens și de a-i achita drepturile prevăzute de O.G. nr.

105/1999.

Instanța a reținut că părinții

reclamantei au avut statutul de strămutați în perioada 1940 - 1945, reclamanta

fiind concepută și născută în timpul strămutării și, în consecință, este

îndreptățită să beneficieze de drepturile acordate de Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Iași, susținând că reclamanta

nu îndeplinește condițiile pentru acordarea indemnizației cuvenite persoanelor

persecutate din motive etnice, conform art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000,

aceasta fiind concepută și născută după refugiul părinților din anul 1940,

peste termenul de concepție prevăzut de dreptul comun.

Recursul este nefondat.

Este necontestat faptul că

reclamanta s-a născut la data de 14 decembrie 1942, în comuna Ilia, județul

Hunedoara, unde părinții săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca

urmare a persecuțiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.

Potrivit prevederilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre situațiile enumerate.

Atât obiectul, cât și scopul

reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în

perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a

urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,

cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana

care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au

suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză, este necontestat că

reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți

să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe

nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a

persecuțiilor etnice exercitate.

Cu această motivare, soluția Curții

de Apel Iași este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca

nefondat.

În conformitate cu prevederile art. 274

alin. (1) și (3) C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatei,

cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Iași împotriva sentinței civile nr. 156/CA din 24 octombrie

2005 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Obligă recurenta la 5.950.000 lei

(595 RON) cheltuieli de judecată stabilite prin apreciere conform art. 274 alin.

(3) C. proc. civ., către intimata-reclamantă M.M.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 aprilie 2006.