ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1120/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 15 iunie 2005, reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Iași, anularea hotărârii nr. 1974 din 26 mai 2005 și recunoașterea statutului de refugiat, cu acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000. Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 156/CA din 24 octombrie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a recunoscut reclamantei, statutul de refugiat pe perioada 14 decembrie 1942 - 6 martie 1945, cu obligarea pârâtei de a emite o hotărâre în acest sens și de a-i achita drepturile prevăzute de O.G.

nr. 105/1999. Instanța a reținut că părinții reclamantei au avut statutul de strămutați în perioada 1940 - 1945, reclamanta fiind concepută și născută în timpul strămutării și, în consecință, este îndreptățită să beneficieze de drepturile acordate de Legea nr. 189/2000. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Iași, susținând că reclamanta nu îndeplinește condițiile pentru acordarea indemnizației cuvenite persoanelor persecutate din motive etnice, conform art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, aceasta fiind concepută și născută după refugiul părinților din anul 1940, peste termenul de concepție prevăzut de dreptul comun. Recursul este nefondat. Este necontestat faptul că reclamanta s-a născut la data de 14 decembrie 1942, în comuna Ilia, județul Hunedoara, unde părinții săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre situațiile enumerate. Atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt asupra lor. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație. Or, în cauză, este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Cu această motivare, soluția Curții de Apel Iași este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat. În conformitate cu prevederile art. 274 alin. (1) și (3) C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatei, cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Iași împotriva sentinței civile nr. 156/CA din 24 octombrie 2005 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta la 5.950.000 lei (595 RON) cheltuieli de judecată stabilite prin apreciere conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ., către intimata-reclamantă M.M. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 aprilie 2006.