ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1096/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe calea

contenciosului administrativ, la data de 8 septembrie 2005, reclamantul B.V. a

solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, să se dispună

anularea hotărârii nr. 17562 din 26 mai 2005, a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, prin care i s-a respins cererea privind recunoașterea calității de

beneficiar al prevederilor acestei legi.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat, în esență, că s-a născut la data de 31 decembrie 1943, în București, pe

timpul refugiului părinților săi, din localitatea de domiciliu, ca urmare a

aplicării Dictatului de la Viena. A solicitat să i se acorde drepturile

prevăzute de Legea nr. 189/2000, dar pârâta i-a refuzat stabilirea calității de

refugiat, pe considerentul că la data refugierii părinților nu era născut.

Prin sentința civilă nr. 676 din 20

octombrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului B.V., a anulat hotărârea

nr. 17562 din 26 mai 2005, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, pe

care a obligat-o să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat, în

perioada 31 decembrie 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute

de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările

ulterioare, începând cu data de 1 mai 2005.

Pentru a se pronunța în acest sens,

instanța de fond a reținut că din probele administrate în cauză, rezultă că

reclamantul a făcut pe deplin dovada că s-a născut pe timpul refugiului

părinților săi din teritoriul vremelnic ocupat de trupele maghiare în urma

Dictatului de la Viena din 1940.

Instanța de fond a considerat că

reclamantul a dobândit calitatea de refugiat, din momentul nașterii sale și

poate beneficia de drepturile prevăzute de lege pentru această categorie.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Recurenta consideră că instanța de

fond a pronunțat o sentință greșită, deoarece reclamantul nu îndeplinește

condițiile, pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000,

fiind născut ulterior datei la care părinții săi s-au refugiat din localitatea

de domiciliu. Mai arată recurenta că, în condițiile menționate, recurentul nu

și-a schimbat domiciliul și nici nu a suferit persecuții din motive etnice.

Examinându-se sentința atacată, în

raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum și cu

dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat,

pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de

prevederile ordonanței, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor

instaurate între 6 septembrie 1940 și 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții pe motive etnice, printre situațiile prevăzute de lege fiind și

aceea a strămutării în altă localitate, decât cea de domiciliu [art. 1 lit. c)].

În cauză, din probele administrate

rezultă că reclamantul s-a născut în București, pe timpul refugiului părinților

săi din teritoriul ocupat după Dictatul de la Viena.

Instanța nu poate lua în considerare

motivul de recurs potrivit căruia reclamantul nu beneficiază de drepturile

stabilite prin Legea nr. 189/2000, deoarece s-a născut ulterior datei

refugierii părinților din localitatea de domiciliu.

Din interpretarea prevederilor O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, rezultă că atât obiectul, cât și

scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în

perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a

urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,

cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana

care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au

suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat ori au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Este de necontestat că reclamantul,

care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se

refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe

nefavorabile și prejudicii pe care le-a îndurat familia sa, ca urmare a

persecuțiilor etnice exercitate.

Rezultă că instanța de fond a

reținut corect situația de fapt și a interpretat judicios dispozițiile legale

aplicabile, urmând ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 676 din 20 octombrie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 martie 2006.