ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2413/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta SC C.E. SRL Craiova a

chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice - Comisia de autorizare a jocurilor

de noroc, solicitând instanței ca, în contradictoriu cu aceasta, să dispună

suspendarea executării hotărârii nr. 397338 din 14 octombrie 2005, emisă de

pârâtă, în baza art. 44 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea pe fond a

acțiunii în anulare a acestui act administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că prin hotărârea contestată, pârâta a dispus suspendarea activității

sale de exploatare a jocurilor de noroc de tip cazinou, pe o perioadă de 3

luni, pentru nerespectarea prevederilor art. 51 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 251/1999,

măsură nelegală, abuzivă și vătămătoare, luată cu nerespectarea art. 14 din

Legea nr. 554/2004.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 489 din 17 noiembrie 2005, a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta SC C.E. SRL Craiova și a dispus

suspendarea hotărârii nr. 397338 din 14 octombrie 2005, până la pronunțarea

instanței de fond.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004,

respectiv cauzele temeinic justificate pe aspectul legalității aparente a

actului administrativ contestat și sub aspectul prevenirii unei pagube iminente

pentru reclamantă.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Direcția Generală a

Finanțelor Publice a județului Dolj, în numele și pentru Ministerul Finanțelor

Publice.

Recurenta a susținut în esență că:

1). hotărârea a fost dată cu

încălcarea competenței altei instanțe, întrucât instanța de fond nu a analizat

faptul că reclamanta a sesizat pentru prima oară Curtea de Apel București,

exercitându-și dreptul de a alege instanța competentă [art. 10 alin. (3) din

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ];

2). hotărârea pronunțată a fost dată

cu aplicarea greșită a legii, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art.

14 și 15 din Legea nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei a arătat că

susținerea reclamantei, conform căreia în hotărâre este indicat eronat temeiul

legal al sancțiunii, nu are nici un suport real, atâta timp, cât, în actul

administrativ se stipulează ca temei legal, art. 39 din H.G. nr. 251/1999.

Referitor la faptul că sancțiunea

contravențională a amenzii a fost suspendată ca efect al plângerii formulate

împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, s-a

susținut că se face confuzie între regimul sancționator reglementat de

dispozițiile H.G. nr. 251/1999 și cel reglementat de dispozițiile O.G. nr. 2/2001.

Recursul este întemeiat, pentru

următoarele considerente:

La termenul din 10 noiembrie 2005,

în fața Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal,

Ministerul Finanțelor Publice - Comisia de autorizare a jocurilor de noroc a

invocat excepția lipsei competenței teritoriale a acestei instanțe, pe

considerentul că SC C.E. SRL a mai introdus două cereri de suspendare a hotărârii

Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc la Curtea de Apel București.

Excepția a fost respinsă ca

nefondată, reținându-se că instanța competentă să soluționeze cererea de

suspendare este instanța competentă să soluționeze fondul cauzei, ori, din

înscrisurile depuse de reclamantă, se constată că acțiunea acesteia, pentru

anularea actului administrativ nr. 1373/A/2005, a fost înregistrată la Curtea de Apel Craiova.

Referitor la cealaltă instanță,

respectiv Curtea de Apel București, aceasta, prin încheierea din 7 noiembrie 2005, a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei, cererea având ca obiect suspendarea

hotărârii nr. 397338 din 14 octombrie 2005, a Comisiei pentru autorizarea jocurilor de noroc.

Din cele de mai sus, rezultă că

instanța de fond a fost legal sesizată (Curtea de Apel Craiova).

Pe fond, din analiza actelor și

lucrărilor dosarului, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute

de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazurile bine justificate și

iminența producerii unei pagube iminente.

Suspendarea licenței de exploatare a

jocurilor de noroc de tip cazinou, pentru o perioadă de 3 luni, a fost luată ca

o consecință a nerespectării condițiilor privind organizarea, autorizarea și

exploatarea jocurilor de noroc, reglementate de H.G. nr. 251/1999.

Potrivit art. 39 din acest act

normativ, în toate cazinourile, întreaga activitate din sălile de joc, casierie

și recepție trebuie supravegheată, în mod obligatoriu, prin circuit închis de

televiziune și înregistrată video pe toată durata programului.

În cazul reclamantei, așa cum

rezultă din preambulul hotărârii nr. 397338 din 14 octombrie 2005, cât și din

dispozitivul acesteia, faptele care au atras aplicarea suspendării licenței, au

fost neasigurarea permanentă prin sistemul video a întregii activități,

neasigurarea funcționării instalațiilor la nivelul existent în momentul

autorizării etc., astfel că eventualele pagube produse ar fi putut fi evitate

prin desfășurarea activității potrivit acestor dispoziții legale.

Referitor la aspectul reținut de

instanța de fond, potrivit căruia măsura suspendării licenței pentru

exploatarea jocurilor de noroc ar avea caracter complementar față de măsura

sancționării contravenționale, urmează să se constate că se face o vădită

confuzie între regimul sancționator reglementat de dispozițiile H.G. nr. 251/1999

și cel reglementat de O.G. nr. 2/2001, acesta din urmă neaplicându-se în cauză,

în caz contrar dispozițiile H.G. nr. 251/1999 ar fi lipsite de conținut.

Față de cele de mai sus, se constată

că recursul este fondat, urmând a fi admis, a se modifica în tot sentința

atacată și a se respinge, ca neîntemeiată, cererea de suspendare formulată de SC

C.E. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul

Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, împotriva

încheierii de ședință din 10 noiembrie 2005 și a sentinței civile nr. 489 din

17 noiembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Modifică în tot sentința atacată și

în fond, respinge cererea de suspendare a executării hotărârii nr. 397338 din

14 octombrie 2005, emisă de Comisia de autorizare a jocurilor de noroc din

cadrul Ministerului Finanțelor Publice, ca neîntemeiată.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 iunie 2006.