ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5231/2006

Asupra recursului de față, Din analiza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1288 din 17 decembrie 2003 Tribunalul Cluj s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.R.M. împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca, s-a anulat decizia nr. 171 din 2 aprilie 2003 a Rectoratului Universității și s-a dispus restituirea în natură a terenului de 156 stj.p. situat în Cluj, înscris în C.F. Cluj, nr. top 12173. S-a mai dispus întabularea în C.F. a dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestui teren cu titlu de moștenire, ca bun propriu și alipirea terenului la terenul în suprafață de 66 stj.p.

înscris în C.F. Cluj nr. top. 12173/1. Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că suprafața totală de 221 stj.p întabulată în C.F. Cluj nr. top 12173 a aparținut văduvei L.I. și fiicelor sale S.A. și F.I. Ca urmare a unor transmiteri succesorale succesive, calitatea de proprietar a revenit reclamantei Ș.R.M. Din suprafața totală de 221 stj.p., în temeiul Decretului nr. 450/1965 s-a expropriat suprafața de 156 stj.p., ce a fost trecută în proprietatea statului și administrarea Institutului Agronomic Cluj, acordându-se despăgubiri în sumă de 1261 lei. Reclamanta S.R.M.

a formulat notificare pentru restituirea terenului de 156 stj.p., iar prin decizia nr. 171 din 2 aprilie 2003 Rectoratul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a respins cererea de restituire în natură în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea 10/2001, urmând ca persoana îndreptățită să opteze pentru una din modalitățile de restituire prin echivalent prevăzute de art. 1 alin. (2) din lege. Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză a rezultat că terenul expropriat este liber de construcții și poate fi restituit în natură conform art. 1 alin. (1) din Legea 10/2001. Pârâta nu a făcut dovada apartenenței terenului în cauză la baza materială a Universității.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 16 din Legea 10/2001 întrucât terenul nu a fost afectat scopului legal stabilit prin decretul de expropriere, respectiv acela de edificare de construcții în vederea extinderii localului Institutului Agronomic Cluj, ci a fost cultivat cu plante. Împotriva sentinței a declarat apel pârâta Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca învederând că, în mod greșit, instanța de fond a reținut că imobilul nu este inclus în baza sa materială. De asemenea, imobilul intră sub incidența art. 16 din Legea 10/2001. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 1019 A din 30 aprilie 2004 a respins apelul ca nefondat reținând că din probele administrate în cauză a rezultat că terenul nu a fost utilizat scopului pentru care s-a dispus exproprierea, iar apelanta pârâtă nu a făcut dovada includerii terenului în baza materială.

În termenul legal, pârâta Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., pentru următoarele motive: - instanța de apel nu a ținut cont de înscrisul depus la fila 85 a dosarului de fond, conform căruia părțile au fost de acord cu partajarea terenului în varianta a II-a a raportului de expertiză, respectiv parcela de 307 mp să revină reclamantei, iar parcela de 255 mp recurentei - terenul este foarte important pentru activitatea didactică, motiv pentru care nu se poate restitui în natură. Deși la data soluționării recursului, pct. 10 al art. 304 C. proc. civ. nu mai este în vigoare, fiind abrogat prin Legea nr. 219/2005, totuși motivele de recurs vor fi analizate, având în vedere că recursul a fost formulat anterior apariției Legii nr. 219/2005.

Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile și de dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Terenul în litigiu, în suprafață de 156 stj.p., adică 562 mp a fost expropriat de la autorii reclamantei S.R.M. în baza Decretului nr. 450/1965 în vederea extinderii localului Institutului Agronomic Cluj, prin edificarea unei construcții, însă clădirea nu a fost ridicată nici până în prezent și, ca atare, scopul exproprierii nu a fost realizat. Terenul este liber de construcții și nu există nici un impediment în privința restituirii lui în natură. Conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, suprafața de 562 mp este împărțită în două parcele, una de 307 mp care se află în folosința reclamantei și cealaltă de 255 mp, cultivată cu varză, în folosința recurentei.

Recurenta susține necesitatea acestui teren pentru activitatea didactică, menționând că pe această suprafață s-ar afla colecția de plante perene a universității. Însă, la data efectuării expertizei, astfel cum se menționează în concluzii, filele 55-59 ale dosarului de fond, parcela respectivă era cultivată cu varză, tip de cultură care nu prezintă probleme deosebite. De asemenea, recurenta nu a făcut dovada apartenenței terenului în cauză la baza materială a universității și nici dovada faptului că a fost inclus în suprafața totală de 29 ha transmisă în proprietatea sa conform Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 3901 din 30 mai 2000, astfel cum, în mod constant a susținut pe parcursul derulării procesului.

Mai mult, nu a depus la dosar nici certificatul de atestare a dreptului de proprietate care ar fi trebuit emis în conformitate cu art. 1 pct.1 alin. (4) din Legea nr. 713/2001. În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001, în redactarea existentă la data pronunțării deciziei atacate, întrucât, așa cum s-a arătat anterior, recurenta nu a dovedit că suprafața de teren în litigiu face parte din baza materială a Universității. Față de considerentele expuse, Curtea urmează a respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca împotriva deciziei civile nr. 1019 A din 30 aprilie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată astăzi 29 mai 2006, în ședința publică.