ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8904/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8904/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 743 din 1 iunie 2005 a Tribunalului Cluj a fost respinsă
acțiunea
reclamantei Z.E.E. împotriva pârâtei
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-a
reținut că, prin decizia nr. 8349 din 27 mai 2004,
emisă de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca a fost respinsă notificarea
reclamantei Z.E.E.
ca tardiv formulată, prin care a solicitat
restituirea în natură a terenului, situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. 26433
Cluj, nr. top 1043.
A fost
respinsă notificarea și în ceea ce privește acordarea despăgubirilor prin
compensare
cu terenul situat în Cluj-Napoca, și care
aparține Statului Român.
Reclamanta
a precizat că, notificarea nr. 19/2002 și imobilul din str. M. nu fac
obiectul litigiului, acesta privind
notificarea nr. 18/2002, deși prin actele anexate la dosar se
referă și la compensarea cu terenul situat la adresa indicată, ceea ce
a impus analiza de către instanță a tuturor aspectelor învederate.
Astfel, prin notificarea nr. 18 din 2
februarie 2002, adresată Primăriei Cluj-Napoca, reclamanta Z.E.E. a solicitat
ca pentru terenul în suprafață de 5678 mp înscris în C.F. 26433 Cluj nr.Top
1043 sub Bl-2, să i se atribuie în compensare terenul situat în Cluj-Napoca în
suprafață de 1012 mp, teren ce reprezintă curtea imobilului în care locuiește
și care se află în proprietatea statului. Excepția tardivității notificării a
fost respinsă, reținându-se că, notificarea nr.18 a fost
înregistrată în decembrie 2002 la Primăria
Cluj-Napoca și trimisă ulterior în luna noiembrie 2003
intimatei
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, aspect irelevant față de dispozițiile art.
21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
S-a mai reținut că, potrivit
susținerilor reclamantei, cererea sa vizează soluționarea favorabilă a
notificării nr. 18 din 9 ianuarie 2002, prin care a solicitat schimbul de
terenuri conform
precizărilor anterioare
prin care s-ar fi creat avantaje statului, oferindu-se la schimb o suprafață
de
zece ori mai mare decât cea solicitată.
Pârâtul,
Ministerul Finanțelor a fost chemat în judecată ca parte pentru a suporta plata
despăgubirilor pentru diferența de teren ce nu poate fi
restituită în natură.
S-a avut în vedere că, față de cele
precizate în notificare, pentru pretențiile solicitate ar fi trebuit să
răspundă Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, reclamanta chemând în
judecată și Universitatea Tehnică Cluj, fără să
formuleze vreo cerere în legătură cu decizia emisă
de această pârâtă.
Este evident că, notificarea
înregistrată inițial la Primăria Cluj a fost remisă Universității
Tehnice Cluj, fără ca, prin probatorii, să se
contureze pretențiile solicitate de la această pârâtă, în
mod practic,
solicitându-se un schimb de teren cu Consiliul Local Cluj-Napoca și despăgubiri
pentru terenul aflat în folosința Universității Tehnice Cluj.
Instanța de fond a mai avut în vedere
că, reclamanta a susținut că, proprietarul tabular al imobilului în litigiu
este și în prezent mama sa, că statul nu și-a intabulat niciodată dreptul
pretins a fi dobândit în anul 1973 ca urmare a
ofertei de donație, ofertă pe care a apreciat-o nulă.
Respectiva
ofertă de donație a fost autentificată sub nr. 8011 din 13 decembrie 1979 și a
avut ca
obiect terenul înscris în C.F. nr. 26433 Cluj, nr.
Top 1043 în cotă de ½ parte.
Instanța
a avut în vedere că, donația, chiar dacă nu s-a făcut cu respectarea
prevederilor art.
813 C. civ. (adică în formă autentică),
s-a reținut existența consimțământului donatarei, pentru a se edifica pe
respectivul teren construcții în favoarea Institutului Politehnic Cluj, donația
fiind acceptată pentru scopul respectiv.
Deoarece, reclamanta nu a solicitat pe
calea vreunei acțiuni injustiție anularea donației, nu este îndreptățită să
susțină că, donatara este și în prezent proprietara tabulară a bunului donat.
În privința pârâtului, Ministerul
Finanțelor, s-a reținut că, în situația în care solicitarea
vizează despăgubiri bănești, notificarea trebuie
adresată Prefecturii în a cărei rază teritorială se
află imobilul
solicitat, conform cerințelor art. 36 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001,
acesta neavând calitate procesuală pasivă.
S-a mai reținut
și lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local Cluj-Napoca,
față de care nu s-a formulat nicio pretenție.
Referitor la excepția
inadmisibilității plângerii, invocată de pârâta Universitatea Tehnică,
instanța a reținut că, trebuie să se soluționeze acțiunea în fond și nu
pe excepție, deoarece a
cțiunea împotriva
unei dispoziții emise în baza Legii nr. 10/2001 nu poate fi socotită ca
inadmisibilă,
atâta timp cât legea prevede posibilitatea de a fi atacată injustiție.
Prin decizia nr. 84l/A din 3 noiembrie 2005, pronunțată de
Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru
minori și familie, s-a admis în parte apelul declarat de reclamata Z.E.E.
împotriva sentinței civile nr. 743 din 1 iunie 2005, pronunțată de
Tribunalul Cluj și a fost schimbată în sensul că
s-a admis în parte acțiunea reclamantei împotriva
pârâtei Universitatea
Tehnică Cluj și în consecință :
A fost anulată decizia emisă
de pârâtă și s-a dispus restituirea în natură către reclamantă a terenului în
suprafață de 1884 mp, evidențiat în C.F. 26433 Cluj-Napoca, nr. Top 1043/1,
parcelă
în suprafață totală de 12569 mp, conform
raportului de expertiză și schiței întocmite de inginer P.S. în dosar nr.
6171/2004 al Tribunalului Cluj (filele 71-82), ce face parte integrantă din
prezenta hotărâre, teren situat în Cluj-Napoca.
A fost obligată pârâta să
propună reclamantei acordarea de despăgubiri bănești pentru
diferența de teren în suprafață de 3497,50 mp, identificată sub același
nr.top 1043/1.
A fost respins petitul
privind intabularea în Cartea Funciară și acțiunea față de pârâții
Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Local Cluj-Napoca și
Ministerul Finanțelor Publice.
A fost obligată intimata
Universitatea Tehnică Cluj să plătească apelantei reclamantă suma
de 1700 RON cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Instanța de apel a reținut
că, reclamanta a solicitat restituirea în natură a terenului liber în
suprafață de circa 1700 - 1800 mp, situat în Cluj-Napoca, înscris în
C.F. 26433 Cluj, nr. Top 1043/1 și dezmembrarea acestei parcele, cât și plata
despăgubirilor pentru suprafața de teren ce nu se poate restitui în natură.
Prin expertiza efectuată în cauză, s-a stabilit că, faptic,
există o suprafață de 10274 mp ocupată și folosită de Universitatea Tehnică
Cluj, Facultatea de Construcții și Arhitectură, teren identificat în C.F. cu
nr. Top 1043/1 (C.F. 26433 Cluj).
Potrivit desfășurării de Carte Funciară, sub A+2 nr.top
1043/1 figurează grădină în str.
O. nr. 72
cu suprafața de 12569 mp, iar ca proprietar sub B8 este înscris Consiliul
Popular
Cluj.
Conform înscrierilor anterioare apare sub A+l, că imobilul
a avut suprafața de 2 iugăre și 962 mp=14968 mp, iar în urma unui partaj s-a
defalcat nr.top nou 1043/1 cu suprafața de 12569 mp, care s-a reînscris sub A+2
în aceeași Carte Funciară și nr. Top nou 1043/2 în suprafață de 1806 mp, care
s-a reînscris sub A+2 din aceeași Carte Funciară și nr. Top nou 1043/2 în
suprafață de 1806 mp, ce s-a înscris în C.F. 142919 Cluj în favoarea
reclamantei succesoare a proprietarei R.E., ce a figurat ca proprietar sub Bl
și B2 în cotă de 1/6 + 2/6, iar cealaltă cotă de 3/6 a figurat înscrisă în
favoarea Statului Român.
Din suprafața de 7484 mp, antecesoarea reclamantei a donat
Statului Român la 13
decembrie 1979
suprafața de 3500 mp, iar prin Decretul nr. 51/1986 s-a expropriat de la R.E.
(mama reclamantei) suprafața de 3672 mp din imobilul situat în str. O. nr.74
(poziția 119 din tabelul - anexă la decretul de expropriere).
Pârâta Universitatea Tehnică Cluj folosește în
prezent ca bază materială imobilul, construcții și terenul faptic în suprafață
totală de 10274 mp.
Diferența dintre
suprafața faptică totală de 10274 mp și 12 568 mp, respectiv 2284 mp se
datorează edificării străzii O. și a extinderii zonei pârâtei de la
est.
Din suprafața totală de 7484 mp, ce a format
cota de proprietate a lui R.E., 3500
mp au
fost donați la 13 decembrie 1979, dar reclamantei i s-a restituit prin Ordin al
Prefectului suprafața
de 1806 mp.
Prin expertiza efectuată de inginer P.S. s-a concluzionat
că este posibilă restituirea în natură a porțiunii de teren de 1884 mp, sens în
care s-au făcut propuneri de
partajare a
imobilului înscris în C.F. 26433, nr.top 1043/1, prin formarea a două parcele,
respectiv
parcela cu nr. top nou, 1043/1/1, grădină în str. O. nr. 7 în
suprafață de 10685 mp,
cu propunerea de
reînscriere în vechiul C.F. 26433 Cluj, pe numele vechiului proprietar și
parcela cu nr. top nou 1043/1/2 - grădină, în str. O. nr. 72, în suprafață de
1084 mp, ce ar
urma să se înscrie într-o nouă Carte Funciară pe numele
reclamantei.
S-a avut în vedere că, prin
această restituire a suprafeței libere de 1884 mp nu sunt afectate
construcțiile principale, terenul aflându-se în continuarea celui de
1806 mp, ce a fost restituit inițial reclamantei.
Față de concluziile raportului de expertiză, s-a reținut incidența
dispozițiilor art. 2 lit. c),
art. 10 pct.
l și art. l 1 pct. 3 din Legea nr. 10/2001, conform cărora se impune
restituirea în natură a
terenurilor către reclamantă, iar în ceea ce
privește diferența de teren, ce nu poate fi restituit în natură, pârâta să fie
obligată la acordarea despăgubirilor bănești.
Reținându-se că unitatea
deținătoarea a terenului solicitat de reclamantă este numai pârâta
Universitatea Tehnică Cluj, față de pârâții Primarul Municipiului Cluj,
Consiliul Local Cluj și Ministerul Finanțelor Publice, acțiunea reclamantei
trebuie respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta
Universitatea Tehnică Cluj, care, invocând art. 304 pct. 6, 7 și 9 C. proc.
civ., susține că în mod greșit, prin admiterea
apelului, s-a acordat intimatei reclamante ceea ce nu a solicitat prin
notificarea nr. 18/2002, nu a
arătat motivele pentru care a dispus
anularea deciziei nr. 8348/2004, emisă de Universitatea Tehnică Cluj și a
dispus restituirea în natură a suprafeței de 1884 mp, ce este teren de tenis
îngrădit, amenajat și care face parte dintr-un ansamblu de construcții,
destinate desfășurării activităților sportive de către studenți.
Analizând recursul, în
limita criticilor formulate, conform dispozițiilor art. 304 pct. 6, 7 și 9
C. proc. civ., se constată că nu este fondat.
Prin
cererea formulată de reclamantă s-a solicitat restituirea în natură a
terenului, situat în Cluj, str. O. nr. 72, în suprafață de aproximativ 1800 mp,
înscris în C.F. 26433 Cluj,
și plata despăgubirilor pentru
suprafața de teren ce nu poate fi restituită în natură.
La data depunerii notificării, în anul 2001, s-a indicat
de către reclamantă, ca măsură
reparatorie,
compensarea suprafeței de teren preluată printr-un alt teren, aspect ce nu
înlătură la acest moment prin modificarea Legii nr. 10/2001, obligativitatea
restituirii în natură a terenului
pe amplasamentul său, dacă acesta este
liber. Această posibilitate, de reparare a prejudiciului,
este posibilă în conformitate cu prevederile art.
2 lit. c), art. 10 pct. 1 și art. 11 pct. 3 din Legea
nr. 10/2001, așa
cum a fost modificată.
Prin urmare, nici unitatea deținătoare și nici persoana
îndreptățită nu au latitudinea să
aleagă
modalitățile de despăgubire pentru imobilele preluate abuziv, terenul
aflându-se faptic în
posesia recurentei pârâte, fiind deținătoarea lui,
proprietar tabular figurând Statul Român.
Cu privire la donația, pe
care antecesoarea intimatei a făcut-o Statului Român, se reține că,
este vorba numai despre o ofertă de donație, neurmată de acceptare în
formă autentică, neavând nicio valoare sub aspect juridic. Fiind vorba despre o
donație inexistentă, din punct de vedere juridic nu se impune constatarea
nulității ei, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
Nefondate sunt și motivele
prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., decizia
recurentei
pârâte fiind anulată conform dispozițiilor art. 10 pct. 1 și art. 11 pct. 3 din
Legea
nr. 10/2001, în condițiile în care,
potrivit acestor texte «imobilele preluate abuziv libere de
construcții
se restituie în natură ».
Prin urmare,
pentru că trecerea imobilului în proprietatea statului s-a făcut printr-o
donație
imperfectă, ce echivalează cu o preluare abuzivă,
față de modificările intervenite prin Legea
nr.
247/2005, ce face posibilă restituirea în natură a terenurilor libere, ca cel
din litigiu, deținut de
recurenta pârâtă, ce refuză restituirea
acestuia, se reține că toate criticile formulate sunt nefondate.
Pentru
considerentele expuse, recursul declarat de pârâta Universitatea Tehnică Cluj
va fi
respins.
Potrivit
dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., recurenta pârâtă urmează să fie obligată
să plătească intimatei-reclamantei Z.E.E. 1500 RON cheltuieli de
judecată, reprezentând onorariul avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
ca nefondat recursul declarat de pârâta Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
împotriva deciziei nr. 841/A din 3 noiembrie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția
civilă.
Obligă pe recurentă la plata sumei de 1500 RON
cheltuieli de judecată față de intimata
Z.E.E.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 6 noiembrie 2006.