ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 474/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 22

august 2005, la Curtea de Apel Constanța, reclamantul G.N. a solicitat, în

contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Constanța, anularea hotărârii nr.

70700 din 12 aprilie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța -

Comisia de aplicarea Legii nr. 189/2000 și obligarea pârâtei la emiterea unei

hotărâri prin care să-i fie recunoscute drepturile prevăzute de Legea nr.

189/2000, pentru perioada 15 septembrie 1940 - 6 martie 1945.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

susținut că întrunește condițiile prevăzute de Legea nr. 189/2000, deoarece a

suferit alături de părinții săi, consecințele persecuțiilor etnice exercitate

asupra acestora.

Reclamantul s-a folosit în dovedirea

acțiunii sale, de proba cu înscrisuri, certificatul de naștere, certificatele

de naștere ale părinților, certificatele de deces și certificat de căsătorie

pentru părinți, situația de avere imobiliară rurală a locuitorului D.G. și

proba cu martori.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 293/CA din 8 septembrie 2005,

a admis acțiunea reclamantului G.N., a anulat hotărârea nr. 70700 din 20

aprilie 2003, emisă de pârâtă și i-a recunoscut acestuia, calitatea de

beneficiar al Legii nr. 189/2000.

Împotriva acestei hotărâri, Casa

Județeană de Pensii Constanța formulează recurs, susținând că este netemeinică

și nelegală, față de împrejurarea că reclamantul este născut după data

refugiului părinților săi, deci nu a suferit persecuții etnice.

În drept invocă art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

Examinând cauza și sentința atacată,

în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale

incidente, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea

constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din Legea

nr. 189/2000, „beneficiază de prevederile O.G. nr. 105/1999, aprobată prin

Legea nr. 189/2000, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a

suferit persecuții din motive etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată

sau strămutată în altă localitate

”

.

Din conținutul textului de lege

menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care,

din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face

nici o diferențiere de tratament între persoanele care au fost efectiv

strămutate sau expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să

trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi

să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând în mod

implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași

situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

Cum, în cauză, s-a făcut dovada și

este necontestat că reclamantul s-a născut în perioada refugiului părinților

săi, în mod corect a reținut instanța de fond că acesta, începând cu data

nașterii sale, respectiv 15 noiembrie 1941, a împărtășit situația părinților

refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului care,

implicit, s-au răsfrânt și asupra sa.

Pentru considerentele arătate,

recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată.

Văzând și dispozițiile art. 274 C.

proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 293/CA din 8

septembrie 2005, a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă pe recurentă la 200 RON

cheltuieli de judecată către intimat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 9 februarie 2006.