ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2985/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea

de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal, reclamantul P.I. a chemat în judecată Casa Județeană

de Pensii Constanța, solicitând anularea hotărârii nr. 31247 din 15 octombrie

2008 emisă de pârâtă și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii reclamantul a

arătat că hotărârea contestată este nelegală și netemeinică, întrucât ignoră

calitatea sa de persoană strămutată, dovedită prin acte și declarații de

martori.

Prin întâmpinare, pârâta, Casa Județeană

de Pensii Constanța a solicitat respingerea acțiunii, apreciind că reclamantul

nu a dovedit calitatea sa de persoană refugiată și, pe cale de consecință nu

poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000

Prin sentința civilă nr. 32/CA din 15

ianuarie 2009, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului și

a dispus anularea hotărârii nr. 31247 din 15 octombrie 2008 emisă de pârâta

Casa Județeană de Pensii Constanța, pe care a obligat-o să-i recunoască

reclamantului calitatea de refugiat în perioada 28 noiembrie 1944 – 6 martie

1945, și să-i acorde drepturile conferite de Legea nr. 189/2000, începând cu

data de 01 octombrie 2008.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond

a reținut, în esență, următoarele:

A considerat că potrivit

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile legale,

persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere

de la 06 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din

motive etnice, respectiv s-a refugiat în altă localitate decât cea de

domiciliu.

A constatat că strămutarea părinților

reclamantului din localitatea de domiciliu în altă localitate în cursul lunii septembrie

1944 s-a datorat persecuțiilor etnice instituite de regimul instaurat în

perioada respectivă.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs, în termen legal, pârâta, Casa Județeană de Pensii Constanța, solicitând

admiterea acestuia și modificarea sentinței civile atacate, în sensul

respingerii acțiunii reclamantului.

În cuprinsul motivelor de recurs, pârâta

a arătat că soluția pronunțată în cauză este netemeinică întrucât reclamantul,

născut în localitatea de refugiu nu a suferit persecuții din motive etnice.

Recursul formulează considerații

referitoare la Tratatul de la Craiova din 1940 încheiat între România și

Bulgaria privind schimbul de populație, aspecte care nu au legătură cu situația

reclamantului, ai cărei părinți au fost strămutați din localitatea Treiscaune,

județul Covasna, în localitatea Brașov, suferind persecuții etnice ca urmare a

regimului instaurat în zona respectivă.

Examinând actele și lucrările dosarului, din

perspectiva motivelor de recurs formulate, și din oficiu, Înalta Curte va

respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâtă, din considerentele ce se vor

arăta în cele ce succed.

Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr.

189/2000, beneficiază de prevederilor legale, persoana, cetățean român, care în

perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6

martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în

altă localitate decât cea de domiciliu.

În cauză, se reține că părinții

reclamantului s-au refugiat din localitatea Treiscaune, județul Covasna, în

localitatea Brașov, iar reclamantul s-a născut la data de 28 noiembrie 1944 în

timpul refugiului părinților săi.

Efectele refugiului s-au răsfrânt și

asupra reclamantului, de la data nașterii, care se situează în intervalul de

timp avut în vedere de legea menționată.

Prima instanță a observat corect că Legea

nr. 189/2000 nu face nici o diferență în legătură cu persoanele cărora le sunt

aplicabile dispozițiile legii, în sensul că nu stipulează în mod expres că nu

pot beneficia de prevederile acesteia copiii concepuți și născuți după refugiul

părinților.

Prin urmare, față de împrejurarea că

intimata reclamantă s-a născut în intervalul de timp avut în vedere de Legea

nr. 189/2008 într-o localitate în care s-au refugiat părinții săi și întrucât

actul normativ evocat nu distinge în ceea ce privește persoanele refugiate care

beneficiază de drepturile reglementate în cuprinsul său, Înalta Curte constată

că recursul pârâtei este nefondat, astfel că, în temeiul art. 312 C. proc. civ.

acesta va fi respins, ca atare, menținându-se hotărârea atacată ca fiind legală

și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Casa

Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 32/CA din 15

ianuarie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29

mai 2009.