ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8750/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8750/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 115 din 20 ianuarie 2006 Tribunalul Timiș a admis
contestația formulată de reclamantul D.I.H. în contradictoriu cu pârâții
Primarul Municipiului Timișoara și Primăria Municipiului Timișoara, a dispus
anularea dispoziției nr. 1873 din 25 iulie 2005 emisă de pârâtul 1și a obligat
acest pârât să emită o nouă dispoziție de restituire în natură a imobilului
situat în Timișoara, înscris în C.F. nr.top 16572 compus din apartamentele 1-4,
cu părțile comune în proporție de 65/%, condiționat de obligația reclamantului
de a restitui sumele primite cu titlu de despăgubire.
Din
probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a reținut că imobilul din
str. Gh., în suprafață de 451 mp a fost proprietatea tabulară a notificatoarei
D.W., fiind dobândit de aceasta cu titlu de moștenire în anul 1964 și trecut în
proprietatea statului, conform Legii 4/1973, prin decizia nr. 53 din 15
ianuarie 1976 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Timiș cu plata unei
despăgubiri de 10.761 lei.
Prin
dispoziția contestată Primarul Municipiului Timișoara a respins notificarea
întrucât reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor al
notificatoarei inițiale, D.W.
Prima
instanță a reținut că potrivit art. 22 din Legea 10/2001 actele doveditoare ale
dreptului de proprietate și ale calității de moștenitor pot fi depuse până la
soluționarea notificării, fără a distinge între soluționarea pe cale
administrativă și cea realizată pe cale judecătorească. Ca atare, reclamantul
poate depune aceste acte inclusiv în prezentul dosar.
Potrivit
certificatului de moștenitor nr. 19 din 3 martie 2005 s-a constatat că
reclamantul are calitatea de unic moștenitor al defunctei D.W., decedată la 10
noiembrie 2002, în calitate de fiu.
Mai
mult, această calitate a fost probată de către reclamant și anterior, prin
înscrisurile depuse la dosarul administrativ odată cu cererea prin care a
solicitat continuarea procedurii de restituire a imobilului inițiată de
defunctă, respectiv buletinul de identitate, certificatul de deces al autoarei
notificării și certificatul de naștere.
Împotriva
sentinței a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului Timișoara susținând că
hotărârea este nelegală întrucât reclamantul nu a depus certificatul de
moștenitor la dosarul administrativ.
Curtea
de Apel Timișoara, prin decizia civilă nr. 128 din 12 aprilie 2006 a respins
apelul ca nefondat reținând că reclamantul a dovedit calitatea de moștenitor
atât cu certificatul de moștenitor depus la dosarul instanței de fond, cât și
cu actele de stare civilă atașate la dosarul administrativ.
Împotriva
deciziei instanței de apel pârâtul Primarul Municipiului Timișoara a declarat
recurs, în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., reiterând motivul de
apel.
Verificând
legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate și de
dispozițiile legale aplicate, Curtea constată că recursul declarat în cauză
este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Aplicarea
Legii 10/2001 cuprinde, în prima etapă, o procedură administrativă prealabilă
reglementată de art. 22-26, iar obligația persoanei îndreptățite de a depune
actele doveditoare este stabilită de art. 23 din lege.
Potrivit
acestui articol, entitatea investită cu soluționarea notificării are obligația
să ia în considerare toate actele depuse până la data emiterii deciziei sau
dispoziției motivate, iar stabilirea momentului până la care persoana
îndreptățită poate să depună actele doveditoare nu limitează posibilitatea
instanței, investită cu acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 26 din Legea
10/2001 de a soluționa procesul doar pe baza actelor depuse în etapa procedurii
administrative.
Stabilirea
obligației pentru instanță de a soluționa pricina doar pe baza înscrisurilor
depuse în etapa anterioară demersului judiciar ar avea ca efect îngrădirea
accesului la justiție recunoscut de art. 21 din Constituție și a dreptului la
un proces echitabil recunoscut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului.
În
speță, reclamantul a depus certificatul de moștenitor nr. 14 din 3 martie 2005
cu care a dovedit calitatea de persoană îndreptățită, pe parcursul soluționării
cauzei în fond (fila 10 a dosarului ) și în mod corect, prin decizia atacată a
fost păstrată sentința pronunțată de instanța de fond cu luarea în considerare
a acestui certificat.
Față
de considerentele expuse, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente
dispozițiile art. 304 pct.8 și 9 C. proc. civ. invocate de recurent, urmând a
se respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312
alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Timișoara
împotriva deciziei civile nr. 128 din 12 aprilie 2006 pronunțată de Curtea de
Apel Timișoara, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 31 octombrie 2006.