ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5565/2006

Asupra recursului de față: în baza lucrărilor și materialului aflat la dosarul cauzei, constată următoarele: 1. La data de 30 decembrie 2005, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, după efectuarea actelor de cercetare prealabilă în conformitate cu dispozițiile art. 399 C. proc. pen., a înaintat spre competentă soluționare instanței amintite cererea formulată din Penitenciarul Deva, de condamnatul B.V.S. privind revizuirea, ca fiind ireconciliabile cu consecința reținerii cazului prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., a sentinței penale nr. 9 din 13 ianuarie 2000 a Tribunalului Alba (pronunțată în dosar nr. 3075/1995) și respectiv sentința penală nr. 321 din 15 februarie 2001 a Judecătoriei Baia – Mare (pronunțată în dosar nr. 1385/1997).

În motivarea cererii condamnatul a arătat că cele două hotărâri nu se pot concilia întrucât au dispus definitiv măsuri contradictorii cu privire la suspendarea condiționată a condamnării anterioare la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3191/1997 a Judecătoriei Brașov, prima instanță a dispus revocarea, iar cea de-a doua anularea suspendării condiționate - în opinia revizuientului fiind legală doar ultima măsură aplicată prin sentința Judecătoriei Baia Mare. Parchetul a formulat concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a cererii întrucât din verificările efectuate s-a constatat că măsurile de revocare, anulare a suspendării condiționate dispuse prin hotărârile atacate sunt legale, iar cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (l) lit. e) C. proc.

pen., nu subzistă în cauză. 2. Prin sentința penală nr. 75 din 24 martie 2006, Tribunalul Alba, secția penală, a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată, confirmând în totalitate constatările actelor de cercetare prealabilă efectuate de procuror, în care sens s-au reținut următoarele: a) Prin sentința penală nr. 9 din 13 ianuarie 2000 a Tribunalului Alba (definitivă la data de 3 iulie 2001) s-a dispus condamnarea revizuientului B.V.S., la pedeapsa de 6 ani și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 alin. (l), art. 209 C. pen., în baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3191/1997 a Judecătoriei Brașov și s-a adăugat această pedeapsă la cea de 6 ani și 2 luni, urmând ca în final inculpatul B.V.S.

să execute 8 ani și 2 luni închisoare. Tribunalul Alba a dispus în acest sens ținând cont că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul a fost comisă în data de 16 martie 1999, în termenul de încercare a suspendării condiționate dispuse de Judecătoria Brașov prin sentința penală nr. 3191 din 19 decembrie 1997. b) Prin sentința penală nr. 321 din 15 februarie 2001 a Judecătoriei Baia - Mare (definitivă la data de 27 septembrie 2001) s-a dispus condamnarea revizuientului, la 2 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. (l), art. 209 alin. l lit. a), c), e) și g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și, la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 35 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și s-au contopit în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni închisoare. în baza art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3191 din 19 decembrie 1997 a Judecătoriei Brașov și în baza art. 34, 36 alin. (l) C. pen., s-au contopit pedepsele în rezultanta de 3 ani și 2 luni închisoare. Judecătoria Baia Mare a dispus anularea suspendării condiționate cu privire la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată de Judecătoria Brașov, întrucât faptele pentru care a fost trimis în judecată au fost comise în perioada decembrie 1994 - ianuarie 1996, deci înainte de pronunțarea sentinței penale nr. 3191 din 19 decembrie 1997 a Judecătoriei Brașov.

Ca atare s-a apreciat că sub aspectul invocat de condamnatul - revizuient măsurile de revocare, anulare luate prin cele două hotărâri atacate cu revizuire se află în deplină concordanță cu dispozițiile legale ce reglementează aplicarea acestor sancțiuni cuprinse în art. 83 și 85 C. pen. 3. Apelul declarat de condamnat cu solicitarea de a se reține existenta cazului de revizuire invocat cu consecința admiterii cererii a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 174/ A din 1 iunie 2006 a Curții de Apel Alba - Iulia, secția penală, fiind obligat acesta la plata sumei de 140 lei (RON) cheltuieli judiciare statului. Împotriva deciziei amintite s-a declarat în termen recurs de către condamnat reiterându-se critica din apel privind aplicarea greșită a legii penale în soluționarea cererii de revizuire corespunzător cazului de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (l) pct. 17 1 C. proc.

pen. 4. Recursul este nefondat urmând a fi respins, ca atare, în baza art. 385 15 pct. l lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare. Pentru a fi admis cazul de revizuire privind hotărâri irevocabile, invocat în speța dedusă judecății, trebuie să se realizeze cumulativ condițiile: a) să existe două sau mai multe hotărâri penale definitive și b) hotărârile să nu se poată concilia. Cu privire la cea de-a doua condiție, și anume ireconciabilitatea hotărârilor, se cere ca aceasta să se refere la erori grave de fapt privind același făptuitor (ex.: fapte diferite săvârșite în aceiași zi, la aceiași oră, dar în localități diferite).

În speță, existența unor asemenea erori grave nu se confirmă întrucât cele două hotărâri se referă la fapte penale diferite care au fost săvârșite în perioade diferite, la data de 16 martie 1999, în primul caz și respectiv în intervalul decembrie 1994 - februarie 1996 în cel de-al doilea caz (în raport cu care este justificată aplicarea separată atât a dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate cât și a celor din art. 85 C. pen., privind anularea suspendării condiționate cu privire la aceiași condamnare de 2 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 3191/1997 a Judecătoriei Brașov). Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul - revizuient la plata sumei de 100 lei, din care 40 lei reprezintă onorariu pentru apărător din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției, cheltuieli judiciare statului.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul B.V.S. împotriva deciziei penale nr. 174/A/2006 din 1 iunie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 septembrie 2006.