ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4415/2006

Asupra recursurilor penale de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 103 din 10 aprilie 2006 a Tribunalului Alba au fost condamnați inculpații:

- L.J.A., în baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c), alin. (2

1

) lit. a) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare.

Conform art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 372/2003 a Judecătoriei Sebeș și executarea acesteia pe lângă pedeapsa aplicată în cauză, stabilindu-se ca inculpatul să execute în final 11 ani închisoare;

- L.V.A., în baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 lit. a) și b) C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpaților și s-au dedus din pedepsele aplicate duratele reținerii și arestării preventive de la 2 martie 2005 la zi pentru ambii inculpați.

În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., inculpații au fost obligați în solidar să plătească părții civile B.V. sumele de 140 RON daune materiale și 2000 RON daune morale.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în fapt, că în seara zilei de 21 martie 2005, inculpații împreună cu martora P.D., prietena inculpatului L.V.A. s-au deplasat la un S.B. unde au consumat suc, fiind observați de martora D.C., barman.

În jurul orelor 22,00, au părăsit acel local, deplasându-se la barul SC C.E. SRL situat în apropierea gării din Sebeș unde au consumat băuturi alcoolice.

În același local s-a aflat în acea seară și partea vătămată B.V. care servea băuturi alcoolice la o masă împreună cu trei tinere.

Partea vătămată venise la Sebeș, întrucât, a doua zi, avea proces la Judecătoria Sebeș.

După plecarea acelor tineri, inculpații și martora P.D., s-au așezat la masa părții vătămate și intrând în discuții cu aceasta, au aflat că are asupra ei suma de 2.500.000 lei, ținuți într-o citație.

Inculpații s-au oferit să-l găzduiască în locuința lor, însă partea vătămată a refuzat, spunând că va înnopta în gara Sebeș.

În jurul orelor 1,00, partea vătămată B.V. a părăsit localul și s-a dus la gară, adormind în sala de așteptare.

Tot atunci inculpatul L.V.A. a condus-o acasă la el pe martora P.D., după care s-a întors la scurt timp în localul respectiv.

Cei doi frați s-au înțeles să sustragă banii părții vătămate, sens în care s-au deplasat pe peronul gării.

În gară nu se aflau alte persoane la acea oră, astfel că cei doi inculpați au trecut la acțiune.

Inculpatul L.J.A. a intrat în sala de așteptare și a început să lovească victima cu pumnii în zona feței și să îl caute prin buzunare.

Inițial inculpatul L.V.A. a stat de pază, apoi a intrat în sala de așteptare și a început și el alături de fratele său să caute victima prin buzunare, astfel că împreună i-au sustras suma de 2.580.000 lei vechi.

După comiterea faptei, inculpații s-au dus acasă, unde inculpatul L.J.A. a fost observat cu pete de sânge provenind de la victimă pe haine, de către sora sa L.G.

Imediat după ce și-a revenit din starea de șoc, partea vătămată a mers la bar unde s-a plâns că a fost tâlhărit. Patronul localului G.C.S. i-a permis să se spele de sânge și a anunțat poliția.

Ca urmare a loviturilor aplicate partea vătămată a suferit leziuni pentru care, potrivit actului medico-legal aflat în dosar, au fost necesare pentru vindecare un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale.

Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite în baza plângerii și declarațiilor părții vătămate, a procesului verbal de recunoaștere din grup de către partea vătămată a celor doi inculpați, a actului medico-legal arătat, a procesului verbal de cercetare la fața locului, a dovezilor de ridicare și predare a sumelor de 1.100.000 lei vechi și respectiv 80.000 lei vechi către partea vătămată, a declarațiilor martorilor P.D., M.A.N., G.C.S. și B.A., fiul părții vătămate.

Inculpatul L.V.A. a avut o poziție constant nesinceră, iar inculpatul L.J.A. a precizat că a intrat în sala de așteptare, că a lovit partea vătămată cu pumnii peste față, că a căutat în buzunarele părții vătămate, negăsind bani, apoi a plecat cu fratele său care a stat de pază la ușă.

În timpul cercetării judecătorești inculpații au încercat să le determine pe martorele P.D. și L.G. să își schimbe declarațiile.

Referitor la acțiunea civilă exercitată de partea vătămată în cadrul procesului penal s-a apreciat că este întemeiată în parte, pentru suma de 140 RON nerestituită din întreaga sumă sustrasă de 250 RON cât și pentru suma de 2000 RON daune morale, ca echivalent al prejudiciului moral suferit.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin decizia penală nr. 171/ A din 1 iunie 2006, a respins apelurile declarate de inculpați împotriva hotărârii primei instanțe, considerând nefondate susținerile apelanților în sensul lipsei probelor de vinovăție și solicitările lor de achitare.

Astfel, instanța de control judiciar a reținut că în cauză s-au administrat probe temeinice care atestă vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie pentru care au fost condamnați și că pedepsele aplicate au fost just individualizate.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații L.J.A. și L.V.A. care, invocând dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., au susținut că s-a comis o eroare gravă de fapt prin neadministrarea tuturor probelor necesare și au solicitat restituirea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale.

Recursurile declarate nu sunt întemeiate.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților L.J.A. și L.V.A. în săvârșirea în noaptea de 21 martie 2005 a infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.

Probele administrate în cauză, evocate mai sus, au confirmat că în baza înțelegerii prealabile, cei doi inculpați, după ce au consumat băuturi alcoolice în același local au partea vătămată observând că aceasta avea asupra ei suma de 2.500.000 lei au hotărât să o jefuiască de bani. În acest scop s-au deplasat la sala de așteptare a gării Sebeș, au lovit grav victima și i-au furat acei bani.

Ca urmare a loviturilor aplicate, partea vătămată a suferit leziuni pentru care s-au stabilit ca necesare un număr de 11-12 zile îngrijiri medicale.

Imediat după săvârșirea faptei, partea vătămată s-a plâns martorilor M.A.N. și G.C.S. că a fost tâlhărit de cei doi inculpați cu care consumase băuturi alcoolice la barul SC C.E. SRL, apoi a sesizat organele poliției indicându-i pe acei tineri ca fiind coautori ai tâlhăriei.

În timpul urmăririi penale inculpatul L.J.A. a recunoscut că s-a înțeles cu fratele său să îi sustragă banii, că acesta a asigurat paza și că el personal i-a controlat buzunarele victimei. Ulterior a revenit precizând că doar a lovit victima.

Mai este de menționat că inculpații au încercat în cadrul cercetării judecătorești, să le determine pe martorele P.D. și L.G. să își schimbe declarațiile, lucru pe care însă nu l-au reușit.

Din depozițiile acestor martori ca și ale martorei M.A.N., coroborate cu depozițiile părții vătămate, a rezultat că ambii inculpați au participat la săvârșirea tâlhăriei.

Întrucât soluția de condamnare este conformă cu probele de vinovăție administrate, nu subzista eroarea gravă de fapt invocată în recurs, care să justifice restituirea cauzei la procuror, conform art. 333 C. proc. pen., în vederea completării urmăririi penale.

De altfel, inculpații nu au indicat ce probe s-ar impune a mai fi administrate.

Mai este de menționat că pedepsele aplicate inculpaților au fost just individualizate, în spre minimul legal, fiind conforme, potrivit art. 72 C. pen., cu pericolul social grav al faptei, cu împrejurările săvârșirii ei, cu consecințele la care a fost expusă partea vătămată, sancțiunile, ținând seama și de situația personală a inculpaților.

Față de considerentele arătate, constatând nefondată critica formulată și nerezultând existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat.

Se vor reduce din pedepsele aplicate inculpaților perioadele reținerii și arestării preventive de la 22 martie 2005 la 10 iulie 2006 pentru ambii inculpați.

Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații L.J.A. și L.V.A. împotriva deciziei penale nr. 171/ A din 1 iunie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și al arestării preventive de la 22 martie 2005 la 10 iulie 2006, pentru ambii inculpați.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 iulie 2006.