ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1780/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1780/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 11 octombrie 2006, reclamanta S.M.M. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte și Instituția Prefectului - Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple al județului Gorj, solicitând anularea măsurii dreptului de folosire a pașaportului, dispusă la 6 august 2005, pe o perioadă de 1 an, ca urmare a depășirii termenului de ședere în Italia. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea prin sentința nr. 490 din 18 noiembrie 2005 și a dispus anularea suspendării dreptului de folosire a pașaportului și restituirea actului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că depășirea de către reclamantă, a dreptului de ședere în străinătate, a fost justificată, în condițiile în care s-a făcut dovada demersurilor făcute în vederea reglementării șederii în Italia, fiind aplicabile prevederile art. 55 din Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Împotriva sentinței a declarat recurs, Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, s-a învederat că măsura suspendării dreptului de folosire a pașaportului s-a dispus ca urmare a faptului că reclamanta a depășit în mod nejustificat termenul de ședere în statul pe teritoriul căruia a călătorit, fiind corect aplicate prevederile art. 14 lit. e) din O.G.
nr. 65/1997. Ulterior, pârâtul a invocat noile prevederi ale Legii nr. 248/2005, intrată în vigoare la 20 ianuarie 2006, potrivit cărora au încetat de drept măsurile dispuse în temeiul art. 14 lit. e) din O.G. nr. 65/1997, cu excepția celor privind cetățenii români returnați în baza acordurilor de readmisie încheiate de România, cu alte state. Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, potrivit cărora încetează de drept măsurile de suspendare a dreptului de a folosi pașaportul, dispuse în temeiul art. 14 alin. (1) lit. e) din O.G.
nr. 65/1997, cu excepția celor privind cetățenii români returnați în baza acordurilor de readmisie încheiate de România, cu alte state. Or, cum reclamanta nu face parte din această categorie, beneficiază de textul art. 55 din Legea nr. 248/2005, măsura dispusă prin actul administrativ contestat încetând de drept. În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 490 din 18 noiembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.