ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1780/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1780/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de
11 octombrie 2006, reclamanta S.M.M. a chemat în judecată Ministerul
Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte și Instituția
Prefectului - Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența
Pașapoartelor Simple al județului Gorj, solicitând anularea măsurii dreptului
de folosire a pașaportului, dispusă la 6 august 2005, pe o perioadă de 1 an, ca
urmare a depășirii termenului de ședere în Italia.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea prin sentința nr. 490 din 18
noiembrie 2005 și a dispus anularea suspendării dreptului de folosire a
pașaportului și restituirea actului.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța a reținut că depășirea de către reclamantă, a dreptului de ședere în
străinătate, a fost justificată, în condițiile în care s-a făcut dovada
demersurilor făcute în vederea reglementării șederii în Italia, fiind
aplicabile prevederile art. 55 din Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei
circulații a cetățenilor români în străinătate.
Împotriva sentinței a declarat
recurs, Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de
Pașapoarte, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, s-a învederat că măsura
suspendării dreptului de folosire a pașaportului s-a dispus ca urmare a
faptului că reclamanta a depășit în mod nejustificat termenul de ședere în
statul pe teritoriul căruia a călătorit, fiind corect aplicate prevederile art.
14 lit. e) din O.G. nr. 65/1997. Ulterior, pârâtul a invocat noile prevederi
ale Legii nr. 248/2005, intrată în vigoare la 20 ianuarie 2006, potrivit cărora
au încetat de drept măsurile dispuse în temeiul art. 14 lit. e) din O.G. nr. 65/1997,
cu excepția celor privind cetățenii români returnați în baza acordurilor de
readmisie încheiate de România, cu alte state.
Examinând actele și lucrările
dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca
atare.
Astfel, în cauză sunt aplicabile
dispozițiile art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005, privind regimul
liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, potrivit cărora
încetează de drept măsurile de suspendare a dreptului de a folosi pașaportul,
dispuse în temeiul art. 14 alin. (1) lit. e) din O.G. nr. 65/1997, cu excepția
celor privind cetățenii români returnați în baza acordurilor de readmisie
încheiate de România, cu alte state.
Or, cum reclamanta nu face parte din
această categorie, beneficiază de textul art. 55 din Legea nr. 248/2005, măsura
dispusă prin actul administrativ contestat încetând de drept.
În raport cu cele expuse mai sus,
Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 490 din
18 noiembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ
și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 mai 2006.