ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6525/2006

Deliberând

asupra recursului de față,

constată:

Prin încheierea din 19 octombrie

2006 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. 3405/44/2006, în

cursul soluționării recursului declarat de inculpatul G.V. împotriva deciziei

penale nr. 310 din 14 iunie 2006, pronunțată de Tribunalul Galați, a fost

respinsă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată de

inculpatul G.V. cu privire la dispozițiile art. 52 alin. (2) C. proc. pen.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

recurs a avut în vedere următoarele:

În cursul soluționării de către

Curtea de Apel Galați a recursului declarat de inculpatul G.V. împotriva

deciziei penale nr. 310/2006 pronunțată de Tribunalul Galați prin care fusese

respins apelul declarat de același inculpat împotriva sentinței penale nr. 743/2005

pronunțată de Judecătoria Tecuci prin care inculpatul fusese condamnat la pedeapsa

de 3 ani închisoare pentru evaziune fiscală, acesta a formulat cerere de

recuzare cu privire la cei trei magistrați ce formează completul de judecată

investit cu soluționarea recursului.

În vederea soluționării acestei

cereri de recuzare, cauza a fost repartizată unui alt complet de judecată; la

soluționarea cererii de recuzare a fost prezent și avocatul ales al

inculpatului.

În fața acestui complet de judecare

a cererii de recuzare, avocatul inculpatului a invocat excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (2) C. proc. pen., arătând

că aceste dispoziții încalcă dreptul la apărare, dreptul la petiționare și

dreptul la libera justiție din Constituție.

Instanța de soluționare a cererii de

recuzare a respins ca inadmisibilă această excepție întrucât dispoziția

procedurală despre care se pretinde că ar încălca dispozițiile constituționale

nu reprezintă o normă de care să depindă soluționarea cauzei.

În condițiile în care s-a permis

prezența la judecată a apărătorului inculpatului, acesta nu poate invoca

neconstituționalitatea alin. (2) al art. 52 C. proc. pen., întrucât nu s-a

încălcat dreptul la apărare al inculpatului.

De asemenea, excepția invocată nu

are legătură cu soluționarea fondului cauzei care privește infracțiunea de

evaziune fiscală, în condițiile în care nu s-a adus nici o vătămare, nu se

poate invoca în mod generic că o dispoziție de procedură penală este

neconstituțională.

Împotriva acestei încheieri a declarat

recurs inculpatul, în mod oral, cu ocazia pronunțării acesteia, așa cum rezultă

din adresa de înaintare întocmită de Curtea de Apel Galați.

Examinând încheierea atacată prin

prisma probelor administrate și din oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată recursul nefondat.

Într-adevăr, în mod corect a

constatat instanța în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate

că aceasta nu îndeplinește condițiile cerute de art. 29 din Legea nr. 47/1992,

respectiv nu are legătură cu obiectul cauzei, cu soluționarea acesteia, fiind

asigurate de instanță garanțiile dreptului la apărare, în limitele permise de

lege și fără nici o vătămare a intereselor inculpatului.

Astfel fiind, urmează a fi respins,

ca nefondat, recursul declarat conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.V. împotriva

încheierii din 19 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în

dosarul nr. 3405/44/2006.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

noiembrie 2006.