ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1324/2006

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 267/CA/2005-P.I. din 24 octombrie

2005, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul H.G., în

contradictoriu cu Direcția Generală de Pașapoarte și Serviciul de Evidență

Informatizată a Persoanei Satu Mare.

În motivarea sentinței se reține că

reclamantul a fost returnat din Franța, motiv pentru care, prin actul nr. 3264349

din 12 august 2005 s-a dispus suspendarea dreptului de folosire a pașaportului

până la 1 august 2008; ulterior, în urma contestației depuse de reclamant s-a

dispus reducerea termenului de suspendare până la 1 august 2006.

Se menționează că prin actul nr. 208/4958

din 23 iunie 2005 s-au anulat toate actele anterioare și s-a aplicat măsura

suspendării dreptului de folosire a pașaportului până la 28 septembrie 2009,

măsură luată în baza art. 5 din O.U.G. nr. 112/2001; această măsură este justificată,

întrucât prin sentința penală nr. 235 din 12 septembrie 2004, reclamantul a fost

condamnat la 15.000.000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 1 din O.U.G.

nr. 112/2001, respectiv trecerea ilegală a frontierei unui stat străin.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs, reclamantul H.G., susținând că hotărârea este nelegală și

netemeinică, deoarece, potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 112/2001, termenul maxim

pentru care se poate lua măsura suspendării dreptului de folosire a

pașaportului, este de 5 ani, iar prin actul contestat s-a ajuns la aplicarea

acestei măsuri pe o durată de 6 ani.

De asemenea, recurentul-reclamant

susține că potrivit Legii nr. 248/2005, restrângerea exercitării dreptului la

libera circulație a cetățenilor români poate fi dispusă pe o perioadă de cel

mult 3 ani, astfel că instanța de fond ar fi trebuit să-i admită acțiunea și să

mențină durata măsurii, doar până la 1 august 2006.

Analizând actele și lucrările

dosarului de fond, Curtea constată că recursul este întemeiat.

Astfel, potrivit art. 5 din O.U.G. nr.

112/2001, privind sancționarea unor fapte săvârșite în afara teritoriului țării,

de cetățeni români sau de persoane fără cetățenie domiciliate în România,

„cetățeanului român condamnat în temeiul dispozițiilor art. 1 - 3 i se refuză

eliberarea pașaportului sau, după caz, i se suspendă dreptul de folosire a

acestuia pe o perioadă de 5 ani”.

Această prevedere legală are

caracter imperativ și reprezintă o normă specială în raport cu reglementarea

generală, cuprinsă în Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a

cetățenilor români în străinătate, aplicându-se cu prioritate față de aceasta

din urmă.

Instanța de fond a făcut o greșită

aplicare a art. 5 din O.U.G. nr. 112/2001, întrucât nu a observat că la data aplicării

măsurii de suspendare a pașaportului, ca urmare a condamnării penale,

reclamantul executase deja o astfel de restricție, ca urmare a returnării sale

din Franța, începând cu data de 1 august 2003.

În consecință, măsura aplicată de

autoritatea competentă, până la data de 1 august 2009, este nelegală, deoarece

depășește durata prevăzută de lege, de 5 ani, astfel că data limită a

interdicției trebuia să fie 1 august 2008.

Pentru considerentele menționate,

hotărârea atacată urmează a fi modificată în parte, cu privire la durata

măsurii de suspendare a dreptului de folosire a pașaportului, în temeiul art. 312,

cu referire la art. 304 pct. 9.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamantul H.G. împotriva sentinței civile nr. 267/CA/2005-P.I. din 24 octombrie

2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal.

Modifică sentința atacată, în sensul

că admite în parte acțiunea reclamantului H.G. Reduce durata măsurii de

suspendare temporară a dreptului de folosire a pașaportului, aplicată prin

actul nr. 208/4958 din 23 iunie 2005, a Direcției Generale de Pașapoarte -

Ministerul Administrației și Internelor, până la data de 1 august 2008.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 aprilie 2006.