ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5431/2006

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 377 din 3 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul

Mehedinți s-a dispus, în baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a)

și alin. (3) lit. b) C. pen. și art. 74, 76 C. pen., condamnarea inculpatului M.N., la 2 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.

S-a constatat că partea

vătămată S.N.I.F., filiala Mehedinți nu s-a constituit

parte civilă.

Prin aceeași

sentință au mai fost condamnați pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a)

și alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 și 76 C. pen., inculpații C.M. și B.G. la câte 2 ani închisoare.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate

acestor doi inculpați, pe o durată de 4 ani.

Cei doi inculpați au

fost obligați la respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute

de art. 86

3

C. pen. și li s-a atras atenția asupra

dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

În fapt prima

instanță a constatat următoarele:

La data de 19 martie 2004

inculpații s-au deplasat cu căruța ce aparținea lui B.G. în

localitatea Schela Nouă, punctul Valea Fântânii unde din cadrul sistemului

de irigații au sustras un jgheab metalic lung de 8 m care era căzut la pământ fiind desprins din suporții în care fusese asamblat.

Jgheabul a fost transportat

până la centrul de colectare a fierului vechi aparținând SC Z.C. SRL

și l-au lăsat la intrare, lângă curtea locuinței

administratorului.

Ulterior, jgheabul a fost

tăiat cu un aparat de sudură împrumutat de la M.C.E. fiind valorificat contra sumei de 1.570.000 lei.

Situația de fapt

reținută de prima instanță a fost stabilită în baza

probatoriului administrat în cauză, respectiv plângerea S.N.I.F., filiala

Mehedinți, declarațiile martorilor M.V., G.L., M.C.E., procesele

verbale de confruntare și declarațiile inculpaților.

Cu privire la inculpați

s-a reținut că nu recunosc săvârșirea faptei susținând

că nu au sustras acel jgheab și că aparatul de sudură a

fost solicitat pentru ca numitul C.M. să taie caroseria unui autoturism.

Apărarea

inculpaților a fost însă înlăturată pe baza

declarațiilor celor trei martori.

La individualizarea

judiciară a pedepselor prima instanță a avut în vedere atât

pericolul social concret al faptelor comise, cât și împrejurarea că

doi dintre inculpați nu au antecedente penale în timp ce M.N. se află

în stare de recidivă post executorie.

Pe latură civilă

s-a reținut că prejudiciul este recuperat, iar partea civilă nu

mai solicită despăgubiri.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul

Mehedinți, care ulterior și-a retras apelul, și inculpatul M.N. care

a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât nu

a participat la sustragerea jgheabului.

Prin decizia penală nr.

80 din 8 martie 2006, Curtea de Apel Craiova, secția penală, a luat

act de retragerea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Mehedinți împotriva sentinței penale nr. 377 din 3 noiembrie 2005

pronunțată de Tribunalul Mehedinți.

A respins ca nefondat apelul

declarat de inculpatul M.N. împotriva aceleiași sentințe, obligându-l

pe acesta la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului M.N.

este dovedită cu probele administrate în cauză și că

încadrarea juridică a faptei este corectă.

Împotriva deciziei

instanței de apel, în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.N.

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând cazurile de

casare prevăzute de dispozițiile art. 385

9

pct. 18 și

14 C. proc. pen., solicitând, în principal, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit.

a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât nu a

participat la săvârșirea faptei, iar în subsidiar reducerea pedepsei

prin aplicarea dispozițiilor art. 74 C. pen.

Înalta Curte, examinând

cauza sub aspectele invocate și din oficiu, în conformitate cu

dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată

că recursul declarat de inculpat este întemeiat, dar pentru următorul

motiv:

Prima instanță

condamnând inculpatul la pedeapsa închisorii i-a aplicat totodată pedeapsa

accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., deși raportat la infracțiunea care a atras condamnarea se constată că

este nejustificată interzicerea drepturilor ce vizează ocuparea unei

profesii sau meserii, drepturile părintești sau dreptul de a fi

tutore sau curator.

Motivele de recurs invocate

de inculpat nu au aplicabilitate, deoarece probele administrate în cauză

relevă activitatea infracțională desfășurată de

acesta în săvârșirea infracțiunii de furt.

Astfel, din

declarațiile constante ale martorei M.V., date la urmărirea

penală, rezultă că jgheabul a fost adus de toți cei trei

inculpați. De asemenea, martorul M.E. a arătat că la domiciliul

său s-au prezentat într-o noapte M.N. și C.M. și i-au cerut

aparatul pentru a tăia un tub sau o țeavă.

Aceste declarații se

coroborează cu declarațiile martorului G.L. care a arătat

că fierul „a fost adus la centru de cei trei inculpați” și

pentru că aceștia nu au avut buletinele asupra lor, actul de predare

s-a întocmit pe numele acestui martor.

Totodată, se

constată că nu se justifică nici solicitarea de reducere a

pedepsei de 2 ani închisoare, care a fost corect individualizată, în

conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., întrucât instanța de fond, prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor

atenuante prevăzute de dispozițiile art. 74 lit. b) și c) C.

pen., a redus deja pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.

Pentru aceste considerente,

în baza art. 385

15

alin. (2) lit. d) C. proc. pen., se va admite

recursul declarat de inculpatul M.N. împotriva deciziei penale nr. 80 din 8 martie

2006 a Curții de Apel Craiova, secția penală.

Se va casa în parte, atât

decizia atacată cât și sentința penală nr. 377 din 3

noiembrie 2005 a Tribunalului Mehedinți, secția penală, numai sub

aspectul pedepsei accesorii.

Rejudecând, în baza art. 71 C. pen., se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen.

Se vor menține

celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Conform dispozițiilor art.

192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea

recursului, rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul M.N. împotriva deciziei penale nr. 80 din 8 martie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția penală.

Casează, în parte, atât decizia

atacată cât și sentința penală nr. 377 din 3 noiembrie 2005 a Tribunalului Mehedinți, secția penală, numai sub aspectul pedepsei accesorii

și rejudecând:

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Menține celelalte

dispoziții ale hotărârilor.

Cheltuielile judiciare, ocazionate

de judecarea recursului, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 21 septembrie 2006.