ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2255/2006

Asupra recursului din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș Severin, secția civilă, reclamantul L.I., în contradictoriu cu pârâtele SC H. SA Băile Herculane și SC A.I. SA București, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea hotărârii A.G.E.A. din SC H. SA Băile Herculane desfășurată la 26 - 27 iulie 2003. Tribunalul Caraș Severin, secția civilă, prin sentința civilă nr. 1298 din 14 aprilie 2004, a trimis cauza Tribunalului Brașov, în baza încheierii nr. 1155 din 24 martie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care instanța a admis cererea de strămutare formulată de L.I. Astfel învestit, Tribunalul Brașov, prin secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1342/ C din 9 iunie 2004, a anulat cererea introdusă de reclamantul L.I., constatând că acesta nu a îndeplinit cerințele formale prevăzute de art. 102 și 112 C. proc.

civ., prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 C. proc. civ. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul L.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 220/ Ap din 11 noiembrie 2004, a admis apelul reclamantului și a anulat hotărârea apelată iar prin decizia nr. 244/ Ap din 2 decembrie 2004, a respins acțiunea reclamantului, cu cheltuieli de judecată aferente. În fundamentarea acestei soluții, instanța a reținut, în esență, regularitatea convocării A.G.E.A. din cadrul SC H. SA din 27 iulie 2003 în raport de dispozițiile Legii nr. 31/1990 [(art. 117 alin. (2), art. 117 alin. (4), art. 142 alin. (1) și (4)]. Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul L.I.

criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Criticile aduse de recurent deciziei atacate vizează, cu titlu absolut generic, faptul că instanța de judecată a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fără ca recurentul să se raporteze la datele speței. Recurentul mai invocă aspecte ce țin de caracterul tendențios și subiectiv al motivării hotărârilor atacate, de atitudinea judecătorilor, critici ce exced obiectul examenului de legalitate a hotărârii recurate, ele având un evident caracter colateral.

Înalta Curte, analizând legalitatea hotărârii recurate sub aspectul criticilor formulate, constată că recursul este nefondat. Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că instanța de control judiciar a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor Legii nr. 31/1990, cât privește îndeplinirea cerințelor de regularitate a convocării A.G.E.A. a SC H. SA din 27 iulie 2003 atât sub aspectul termenului prevăzut de art. 117 alin. (2) și (4) din Legea nr. 31/1990 cât și din punct de vedere al calității persoanelor care au convocat adunarea și au participat la aceasta. Așa fiind, se constată că în mod legal instanța de control judiciar a reținut că A.G.E.A. a SC H. SA din 27 iulie 2003 a fost convocată cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de Legea nr. 31/1990, împrejurare față de care Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc.

civ., va respinge recursul, ca nefondat. În ceea ce privește cererea intimatei privind cheltuielile de judecată, Înalta Curte constată că, în raport de înscrisurile anexate în dovedire, aceasta este nedovedită. Astfel, datele la care au fost emise înscrisurile pe care intimata le-a depus în susținerea cererii de cheltuieli de judecată nu se suprapun, nu coincid cu cele la care s-au desfășurat ședințele de judecată, fiind ulterioare acestora. Așa fiind, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele art. 274 C. proc. civ., va respinge cererea intimatei privind obligarea recurentului la cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul L.I. împotriva deciziei nr. 244 din 2 decembrie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Respinge cererea de cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iunie 2006.